O filmare inedită, care promovează fără doar și poate unul dintre reperele istorice cele mai importante ale județului nostru, cetatea Șoimoș, ne este redată printr-o vedere aeriană spectaculoasă de către site-ul www.filmariaeriene.com.​

Obiectiv turistic

Având în vedere atracțiile turistice din județ, cetatea Șoimoș ocupă un loc fruntaș când vine vorba de turism, mai ales din cauza primei atestări documentare care datează din 1275.

Cetatea Soimos – aerials from Ghid Video Turistic on Vimeo.

Filmarea realizată cu o dronă ne arată cetatea din alte unghiuri, imposibile de văzut de către turiștii care o vizitează, dar și o panoramă extraordinară din care pleacă valea Șoimoșului înspre Căsoaia, sau valea care se desprinde de la poalele dealurilor înspre râul Mureș.

În urmă cu 740 de ani

Cetatea a fost construită către sfârşitul secolului al XIII-lea de către o familie nobiliară. S-a presupus că ar fi vorba despre Paul, ban de Severin, între anii 1272-1275, care o cedează fiilor fratelui său. După 1315 ajunge domeniu regal, fiind reședința comiților și vicecomiților de Arad. Către mijlocul secolului al XV-lea este donată succesiv, ajungând și în mâinile Hunedoreștilor în 1446. Unele indicii au condus la presupunerea că în timpul lui Ioan de Hunedoara cetatea a fost refăcută. În vremea regelui Matei Corvin a fost zălogită (ipotecată), trecând prin mai multe mâini. Îl amintim aici pe Jan Giskra, fost comandant husit (1462), de la 1471 o stăpânesc Nicolae şi Iacob Bánffy, cel dintâi fiind comite de Arad. Mai apoi a aparţinut lui Ioan Corvin, fiul natural al regelui.

95 de așezări în 1515

În timp de pace numărul oștenilor care stăteau în cetate era de 12. Administraţia cetăţii mai cuprindea vicecastelani, provizori şi dieci. Domeniul cetăţii cuprindea un număr de circa 95 de aşezări. În iunie 1515, după ocuparea Lipovei, cetatea a fost asediată de către cruciaţii lui Gheorghe Doja. În urma evoluţiilor politice ale momentului, a fost cedată trupelor lui Andrei Báthory, care reprezenta autoritatea regelui Ferdinand de Habsburg, în anul 1551. A fost ocupată de turci în 1552, apoi eliberată în 1595. S-a cedat definitiv turcilor de către principele Gabriel Bethlen, după care a rămas în mâinile lor până în 26 martie 1688. A deţinut încă rosturi militare la începutul secolului al XVIII-lea, fără să fie implicată în vreun eveniment mai important. A fost părăsită oficial abia în 1788 şi supusă demolărilor. Accesul dificil şi relativa depărtare de localitate au fost motivele care au stopat accelerarea proceselor distructive efectuate cu mâna omului. Din secolul al XIX-lea a fost protejată de legea monumentelor, iar ultimele reparaţii s-au produs în jurul anului 1970, după cum se arată pe site-ul www.cetatesoimos.ro.