Chișineu – Criș și Curtici în topul orașelor „bogate” din România

Dezvoltarea zonelor urbane este un indiciu a investițiilor, economiei locale, dar și un bun barometru pentru a putea previziona puterea economică a unei anumite zone. UrbanizeHub a analizat economiile din zonele urbane din România și rezultatele au fost oarecum suprinzătoare. În top 10 național se regăsesc și orașele Chișineu-Criș și Curticiu, în timp ce municipiul Arad figurează în primele top 30.

Ce date s-au analizat?

Clasamentul celor mai „bogate” orașe din România relevă punctele „fierbinți” din economiile locale și polii de dezvoltare din fiecare județ. „La UrbanizeHub, suntem interesați de tot ceea ce are legătură cu dezvoltarea urbană și am vrut să vedem care sunt cele mai dezvoltate localități din România din punct de vedere economic. Am mers cu datele la nivel de oraș. În acest sens, ne-am uitat la doi indicatori:

* PIB-ul per Capita local, estimate pe baza veniturilor firmelor locale. Acest indicator arată forța firmelor de la nivel local; ”Impozitul pe Venit per Capita. Acesta este un indicator al bunăstării creat la nivel local de toate entitățile plătitoare de salarii. Impozitul pe Venit este o măsură a numărului de salariați și a valorii medii a salariului la nivel local. Aici, am calculat media pe 2013-2017, pentru a evita variațiile ce apar de la an la an, și nu am luat anul 2018 în considerare, când IPV-ul a scăzut drastic, datorită unor măsuri ale Guvernului (impozitul pe venit a fost diminuat de la 16% la 10%).

Ambii indicatori sunt imperfecți, dar analiza lor scoate în evidență câteva dinamici foarte interesante”, explică cei de la UrbanizeHub.

Situația din Arad

Primul oraș din județul Arad care figurează în topul„bogaților” este Chișineu-Criș. Aflat pe poziția a șaptea, Chișineu-Criș a avut în 2018 un PIC per Capita de 34.022 euro, iar impozitul pe venit per Capita (media 2013-2017) a fost de 389,36 euro. În ceea ce privește numărul total de angajați, Chișineu-Criș a avut în 2018 – 4.681 salariați la o populație de 8.321.

Imediat după Chișineu-Criș se clasează Curticiul. Cu un PIB per Capita de 33.857 euro și un impozit pe venit de 363,54, Curticiul ocupă poziția a opta în clasamentul celor de la UrbanizeHub. În ceea ce privește raportul angajți – populație, în 2018 Curticiull aveam o populație de 8.829 locuitori și un număr total de 5.459 angajați.

Unde e municipiul?

Municipiul Arad figurează și el în top 30 al celor mai „bogate” zone urbane. Municipil este pe poziția 27 cu un PIB per Capita de 16.187 euro și un impozit pe venit per Capita (media 2013-2017) de 354,15 euro. În ceea ce privește raportul populație – salariați, potrivit datelor analizate de UrbanizeHub, în municipiul Arad populația era de 177.158 locuitori, în timp ce numărul de angajați ajungea la 68.152.

Situația pe țară

Ghimbav – Brașov, este cel mai dezvoltat oraș din România și are o economie locală puternică, cu firme puternice prezente la nivel local: IAR, Viessmann, Premium Aerotec, PREH, Benchmark Electornics, Joysonquin Automotive Systems. Mai mult, aceste firme par să și plătească salarii bune. Ghimbav este pe locul 1 în ceea ce privește PIB-ul local per Capita, și pe locul 2 în ceea ce privește IPV-ul per Capita. Ce a făcut ca Ghimbavul să fie o zonă atât de dorită de investitori? În primul rând apropierea față de Brașov, dar și accesul la infrastructură și faptul că în zonă exista deja o bază industrială. Locul secund pe țară este ocupa de Mioveni, poziționarea orașului din Argeș fiind explicată în mare parte luând în considerare aceiași indicatori ca în cazul Ghimbavului. Topul 3 orașe din România este completat de Otopeni.

Regândirea politicilor publice

Analiza făcută de cei la UrbanizeHub poate fi un instrument extrem de util pentru administrațiile locale în ceea ce privește politicile publice, configurarea de zone metropolitane sau zone urbane funcționale. Potrivit acelorași date, zona economică Arad-Timișoara pare să fie una dintre cele mai importante din România. Așadar configurarea investițiilor majore în zone industriale și dezvoltare urbană trebuie gândite și prin prisma interesului arătat de investitori și a puterii economice locale din fiecare oraș.