50,08% a fost prezența la alegerile locale, în județul Arad, la finalul zilei de duminică, 9 iunie 2024. În 2020, la alegerile locale au votat 50,12% dintre arădenii cu drept de vot, însă ca număr de voturi, anul acesta a fost mai bine – 191.408 votanți, comparativ cu 155.677 în urmă cu patru ani.

Împărțirea după gen arată că cele mai prezente la vot au fost femeile – 97.734, față de 93.674 de bărbați. Totuși, cea mai activă categorie de votanți a fost reprezentată de bărbații cu vârste între 45 și 64 de ani – 37.798 de persoane. După mediul de proveniență, situația arată astfel: 89.941 de voturi au fost înregistrate în mediul urban, iar 101.467 au fost înregistrate în mediul rural.

În municipiul Arad au fost înregistrate la alegerile locale aproximativ 54 de mii de voturi. Situația împărțirii pe grupe de vârstă este similară cu cea de la nivel județean – 31 de mii de votanți din categoria de vârstă 45-64 de ani, 13 mii de votanți din categoria 65+, 10 mii de votanți din categoria de vârstă 35-44, 6 mii de votanți în categoria 25-34 și doar 3.379 de votanți cu vârste între 18 și 24. Împărțirea după gen arată că femeile au fost mult mai implicate decât bărbații, la nivelul municipiului – 28.552 de alegătoare, față de 25.848 de alegători.

Numărul votanților a fost mai mare la Ineu, unde și-au exprimat opțiunile 4.364 de persoane. Distribuția pe grupe de vârstă, însă, a respectat tiparul: 1.706 voturi din partea celor cu vârste între 46 și 64 de ani, 1.016 voturi din partea celor cu vârste peste 65 de ani, 819 voturi din partea celor cu vârste între 35 și 44 de ani și 489 de voturi din partea celor cu vârste între 25 și 34 de ani. Și aici, cei mai puțin atrași de ștampilă au fost tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani – 334 de votanți.

Nădlacul și-a schimbat primarul duminică. La urne s-au prezentat 3.333 de persoane, majoritatea – 2.203 dintre votanți – fiind cu vârste de peste 45 de ani. Nădlăcanii între 25 și 44 de ani nu prea s-au înghesuit la urne, înregistrându-se 883 de voturi din partea lor. Cei mai neimplicați au fost, însă, și aici, tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani – 147 de voturi în total.

În orașul cu cea mai slabă prezență la urne, Sântana, au votat 4.609 persoane, mare parte cu vârsta de peste 45 de ani: 2.731 de voturi. La categoria de vârstă 35-44 de ani au fost înregistrate 829 de voturi, iar la categoria 25-34 au fost înregistrate 668 de voturi. 381 de voturi au venit din partea tinerilor cu vârste între 18 și 24 de ani. De menționat faptul că la Sântana, spre deosebire de celelalte orașe ale județului, mai activi au fost bărbații – 2.374 de votanți, față de 2.235 de votante.

În fine, ultimul oraș din județ – dacă ne luăm după alfabet – este Sebișul. Aici și-au exprimat opțiunile pentru alegerile locale 2.616 persoane. Așa cum era de așteptat, se respectă trendurile și aici: 1.690 de voturi sunt ale celor din categoriile de vârstă 45-64 și 65 plus, în timp ce 429 de voturi au venit din partea alegătorilor cu vârste între 35 și 44 de ani. La categoria de vârstă 25-34 au fost înregistrate 305 voturi, în timp ce la categoria 18-24 au fost înregistrate doar 192 de voturi.

La alegerile Europarlamentare, prezența a fost sensibil mai mare decât la locale: 50,99% la nivelul județului, cu 193.846 de votanți prezenți la urne. Statistica arată la fel, însă: cei mai mulți votanți au fost femei, majoritatea alegătorilor au fost în mediul rural, iar „regula” grupelor de vârste a fost respectată: cei cu vârste peste 45 de ani au fost cei mai prezenți, iar cei cu vârste între 18 și 24 de ani au fost cei mai dezinteresați de alegerea unui reprezentant al țării în Parlamentul European.