ARAD. E ştiut, colaborarea dintre Consiliul Judeţean şi Consiliul Local Municipal a funcţionat foarte bine până acum datorită faptului că acestea au fost conduse de liberali. Şi acum e la fel, însă liberalii nu pot hotărî singuri chiar orice. Acest lucru a fost demonstrat în ultima şedinţă CLM.

Obiecţii aduse proiectului

Consilierul USR PLUS Codrin Vlad a explicat:

„Găsesc ciudat că noi avem grădiniţe, şcoli şi cred că şi instituţii publice în chirie prin alte clădiri de prin Arad şi dorim acum să scoatem din circuit o clădire cu un spaţiu foarte mare şi să o dăm Consiliului Judeţean. Pe gratis, fără nimic. Mi s-a spus că clădirea este foarte degradată, am fost împreună cu un coleg să o vedem: acoperişul a fost făcut acum 15 ani, arată foarte bine, structura clădirii nu are nimic. Se poate face orice acolo în afară de a o da. Iar scoaterea din circuit dacă se făcea pentru Arad, pentru municipiu, cel mai probabil aş fi acceptat-o, am fi acceptat-o şi noi. Dar să scoatem din circuitul educaţional o clădire pentru a o da altcuiva mi se pare mai mult decât iraţional. În acelaşi timp, clădirea este foarte apropiată de Zona Industrială. Acolo se poate face o creşă pentru muncitorii din Zona Industrială, ei îşi pot lăsa copiii la creşă iar când vin înapoi pot să-i ia. Strada Faurilor este o stradă destul de mare, are legătură direct cu centura şi dă direct în RAR. Deci, repet, nu mi se pare raţional să dăm clădirile municipiului degeaba cuiva în loc să le utilizăm pentru noi. Acum câteva luni am dat câteva hectare Consiliului Judeţean, pe nimic, şi nu am văzut niciun proiect făcut pe Aeroport. Unde sunt acele ‘şpe milioane pe care le-ar fi pierdut dacă noi nu le-am fi dat terenul?” – a punctat Codrin Vlad.

Pledoaria “pentru” a edilului

Primarul Călin Bibarţ a intervenit pentru a face „două clarificări”:

„1.Nu le dăm cuiva, ci Consiliului Judeţean – care e parte a oraşului şi a judeţului şi o instituţie a Românei. 2.Indiferent că pot fi subiective sau obiective evaluările vizuale <arată bine> / <nu arată bine>, nu se mai desfăşoară activitate de învăţământ de foarte mult timp în ea. 3.Clădirea nu pleacă din oraş. Şi, nu în ultimul rând, a fost solicitată pentru că au posibilitatea – doar Consiliul Judeţean, pe transfrontalier, din câte ştiu – să obţină câteva fonduri pentru a fi refăcută. Şi atunci ar fi păcat, dacă se pot obţine nişte bani gratis pentru o clădire care oricum rămâne în oraş, să nu fie refăcută. Dacă s-ar fi desfăşurat o activitate de învăţământ acolo, ai fi spus că da… dar ea e goală de ani de zile. În ceea ce priveşte creşa, noi am trimis către Ministerul Dezvoltării, pentru finanţările pe care au promis că le fac în toată ţara pe proiecte stas de creşe mici, medii sau mari, mai multe locaţii de terenuri, conform înţelegerii, inclusiv pe zona respectivă. Şi acolo obţinem o creşă gratis, făcută de Ministerul Dezvoltării pe bani europeni. Şi o clădire care în momentul de faţă este goală, nefolosită şi într-un grad mai mare sau mai mic de deteriorare – o posibilitate ca tot pe bani europeni, dar prin intermediul Consiliului Judeţean, să fie refăcută şi să arate bine, cu o destinaţie pe care o să o dorească dânşii, care oricum nu este pe viaţă – maxim 5 ani de zile eşti obligat, pe finanţările europene, să-i menţii destinaţia. Şi este tot o instituţie publică a României.”

 

Ce destinaţie va avea clădirea?

În discuţii a intervenit şi alesul UDMR Levente Bognar:

„Starea acestei clădiri este o problemă de mult sesizată, au fost chiar sesizări ale vecinilor de a face ceva… La un moment dat, directorrul şcolii care era acolo nu şi-a asumat administrarea acestei clădiri. Eu nu am înţeles un lucru: care va fi destinaţia acestei clădiri, la ce va servi? E important să aibă utilitate publică, în interesul cetăţenilor, al cartierului şi al Aradului. Dacă ştim, poate votăm mai cu spor.”

 

A răspuns secretarul municipiului Arad, Lilioara Stepănescu:

„În cererea Consiliului Judeţean, este prevăzută destinaţia de sediu pentru instituţii publice din subordinea Consiliului Judeţean.”

 

Votul

Proiectul de hotărâre a fost respins, generând 7 voturi „împotrivă” (USR PLUS), 5 abţineri (PSD şi PMP) şi 9 voturi „pentru” (PNL).