Din cele declarate presei, acordul face paşi repezi şi se pare că nimeni şi nimic nu îl va mai putea stopa. La schimb cu aprobarea construirii celei mai mari moschei din Europa, România, respectiv Biserica Ortodoxă Română, va putea construi la Istanbul o capelă şi o clădire-hotel pentru oaspeţi. Că această afacere nu are nimic de-a face cu religia, este limpede ca apa de izvor. Că România nu va avea nimic de câştigat, ba, dimpotrivă, ar putea avea parte de adevărate catastrofe, este la fel de clar. Atunci, de unde această încăpăţânare, ce sens are toată tevatura?

Prima şi cea mai la îndemână explicaţie este aceea că, demarată imediat după aderarea României la Uniunea Europeană, operaţiunea de demolare a Bisericii Ortodoxe Române continuă în ritm alert. Aşa cum am mai spus în repetate rânduri, cu largul concurs al Patriarhului Daniel, care face tot ce poate să distrugă imaginea bisericii, cu efect direct asupra religiei ortodoxe. Acea imensă moschee va cuprinde o bibliotecă şi un centru de studii islamice. În timp, tinerii români vor fi ademeniţi prin diferite oferte tentante, prin diverse facilităţi, să studieze acolo, să descopere adevăratul islamism, cel care nu acceptă crimele împotriva semenilor. Încet, încet, biserica Ortodoxă şi creştinismul vor cunoaşte o depreciere ireversibilă.

Dincolo de operaţiunea subminării religiei ortodoxe, construirea acelei moschei ar putea avea menirea de a transforma România într-un fel de poligon de încercare în tentativa de integrare a Turciei în Uniunea Europeană. Lucru pe care Angela Merkel îl doreşte cu ardoare, pentru că aderarea Turciei la Uniunea Europeană ar fi o serioasă lovitură dată SUA, pentru care bazele militare din Turcia sunt de o importanţă capitală. Puterea economică şi poziţia geostrategică a Turciei sunt o adevărată perlă a coroanei, iar Erdogan, ştiind acest lucru, îşi permite să-i umilească pur şi simplu pe liderii UE, silindu-i să-i satisfacă toate poftele, să-i treacă cu vederea cele mai flagrante încălcări ale drepturilor omului, mai ales libertatea presei.

România a fost aleasă ca mediator între Uniunea Europeană şi Turcia, nu de azi, de ieri, ci încă de pe vremea primului mandat al lui Traian Băsescu. Acesta, însă, doar s-a prefăcut că este acord ca România să facă sacrificii în operaţiunea de atragere a Turciei, a amânat până la calendele greceşti primii paşi spre construirea moscheii. Iohannis, în schimb, a trecut la fapte deîndată ce Angela Merkel i-a cerut-o

„Prin construirea celei mai mari moschei din Europa, România devine un poligon de încercare pentru atragerea Turciei în UE”