Moscova. Totuşi, amploarea sprijinului acordat de Moscova Iranului este pusă sub semnul întrebării. Unele surse iraniene au declarat că autorităţile de la Teheran au primit puţin ajutor real din partea Moscovei în cea mai mare criză cu care se confruntă Iranul de la înlăturarea şahului susţinut de SUA în revoluţia din 1979.

Putin a transmis felicitări liderului suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, şi preşedintelui iranian Masoud Pezeshkian cu ocazia noului an iranian, a declarat Kremlinul.

„Vladimir Putin a urat poporului iranian să depăşească cu demnitate încercările grele şi a subliniat că în această perioadă dificilă Moscova rămâne un prieten loial şi un partener de încredere al Teheranului”, a transmis Kremlinul. Rusia consideră că atacurile SUA şi Israelului asupra Iranului au aruncat întregul Orient Mijlociu în haos şi au declanşat o criză energetică globală majoră şi a calificat uciderea liderului suprem iranian, ayatollahul Ali Khamenei, drept o „crimă cinică”.

Politico a relatat că Moscova a propus Washingtonului un quid pro quo: Kremlinul ar înceta să mai împărtăşească informaţii cu Iranul dacă Washingtonul ar înceta să furnizeze Ucrainei informaţii despre Rusia, dar Statele Unite au respins ideea. Kremlinul a dezminţit relatarea, pe care a calificat-o drept falsă.

Rusia a rămas fără un aliat atunci când Statele Unite l-au răsturnat de la putere pe liderul venezuelean Nicolas Maduro, deşi Moscova a beneficiat de preţurile ridicate ale petrolului declanşate de atacurile SUA şi Israelului asupra Iranului, partenerul strategic al Moscovei, notează Reuters.

Parteneriatul strategic publicat nu conţine o clauză de apărare reciprocă, iar Rusia a declarat în repetate rânduri că nu doreşte ca Iranul să dezvolte o bombă atomică, un pas despre care Moscova se teme că ar declanşa o cursă a înarmărilor nucleare în Orientul Mijlociu.

Sursa: AGERPRES