În secolul în care Aradul a cuprins în circuitul său concertistic marile nume ale muzicii universale – Johann Strauss -fiul, Anton Rubinstein, Pablo de Sarasate, Henryk Wieniawski, Joseph Joachim sau Johannes Brahms - elita intelectuală a oraşului punea bazele unei instituţii coordonatoare de viaţă muzicală. Devotaţi şi consacraţi, muzicieni şi melomani îşi vor uni eforturile la 23 noiembrie 1890, şi-i vor oferi oraşului o nouă şi legitimă punte de legătura cu tradiţiile lumii. Se împlinesc în noiembrie 2010, 120 de ani de la înfiinţarea Societăţii Filarmonice din Arad, marcând în calendarul concertistic al stagiunii un eveniment pe care îl aşteptăm cu toţii.
Inspirată din programele de concert ale timpului, seara de 25 noiembrie este încredinţată muzicienilor casei, dirijorului Dorin Frandes şi pianistul Sorin Dogariu. Concertul aniversar va cuprinde în programul său Uvertura Coriolan de Ludwig van Beethoven, Concertul nr. 5 în mi bemol major pentru pian şi orchestră – ,,Imperialul”, de Ludwig van Beethoven şi Serenada în do major pentru orchestră de coarde de Piotr Ilici Ceaikovski. Concertul va avea loc aşadar joi, 25 noiembrie, cu începere de la ora 19.00, în sala mare de spectacole a Filarmonicii de Stat arădene.
Uvertura Coriolan este o celebră partitură beethoveniană, scrisă ca introducere muzicală la o piesă de scenă. Nu este vorba despre o prefaţă sonoră la tragedia Coriolanus de Shakespeare, ci de un prolog la piesa lui Heinrich Joseph von Collin, secretarul de curte al Împăratului Austriei. Bazată pe ,,Viaţa oamenilor iluştrii greci şi romani” de Plutarh, ea tratează ca temă libertatea eroului înstrăinat. Subiectul l-a captivat pe Beethoven, care va semna uvertura în 1807.
Imperialul nu reprezintă supranumele originalului, ci apelativul sugerat de Johann Baptist Cramer, pianist, editor şi prieten al compozitorului. Pentru cea mai avangardistă partitură a momentului, Beethoven propusese ca supratitlu ,,marele concert”, şi nu lipsit de temei: dacă predecesorul său (Concertul nr.4) preconizează prin performanţă depăşirea unui gen, acesta îi prelungeşte intenţiile. Solistica se desfăşoară acum în ambitusul pianului mare de concert, deloc necesar în ópusurile predecesoare. Bogată în noutăţi, partitura constituie punctul de plecare al concertelor pentru pian de Franz Liszt şi Robert Schumann. Partitură cu o configuraţie insolită, Concertul în mi bemol major reprezintă imaginea perfectă a creatorului său, a celui mai în vogă pianist al momentului.
Serenada pentru orchestră de coarde de Piotr Ilici Ceaikovski se apropie prin dramatismul muzical şi prin construcţie de forma simfonică, însă ca spirit este lucrarea unui clasic al secolului al XIX-lea, pasionat de muzica barocă şi galantă. Predecesoarele partiturii sunt serenadele şi divertismentele secolului al XVIII-lea vienez dar si corepondentele lor italiene, creatii ale şcolilor veneţiene şi milaneze.
Cu ocazia desfăşurării acestui eveniment aniversar, Filarmonica de Stat în colaborare cu Complexul Muzeal Arad, va organiza o expoziţie în care vor fi prezentate publicului programe de sală, poze vechi sau afişe din perioada de început a filarmonicii. Expoziţia va avea loc în spaţiul special amenajat în cadrul filarmonicii, pe holul din partea stângă a sălii mari de concerte, loc special unde cei interesaţi pot vedea aspecte inedite din istoria celui mai important aşezământ de cultură din Arad.
Citiți principiile noastre de moderare aici!