Arad. Cseke Attila, ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației s-a aflat joi într-o vizită de lucru în județul Arad. La primele ore ale dimineții, acesta s-a întâlnit, pe rând, cu prefectul județului, Toth, Csaba, primarul Aradului, Călin Bibarț și cu președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca. În cadrul acestor întâlniri, s-a discutat în principal despre stadiul proiectelor de investiții derulate prin programele finanțate de către Ministerul Dezvoltării.

Ministrul Cseke a vizitat, mai apoi, o parte dintre aceste lucrări din municipiu: Secția de Oncologie a Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad, Căminul studențesc al Universității „Aurel Vlaicu” din Arad, Colegiul Național „Elena Ghiba Birta” și Colegiul Național Economic Arad. De asemenea, delegația ministerială s-a deplasat și în județ, unde s-a oprit la o investiție în orașul Pecica și la Spitalul de Psihiatrie de la Căpâlnaș.

Întâlnire cu primarii

Înainte de prânz, la Palatul Cultural, Cseke Attila a avut o întâlnire cu primarii din județ, pregătit să le răspundă la toate întrebările pe care aceștia ar fi dorit să le pună, în legătură cu programele de finanțare prin PNDL I și II sau cele derulate prin Compania Națională de Investiții (CNI). Întrebările însă nu au fost prea multe, întrucât ministrul a atins în preambul majoritatea punctelor de interes.

Printre altele, acesta a anunțat că CNI nu va mai finanța niciun proiect legat de drumuri de interes local: “Știm că există cereri foarte mari pe trei direcții: drumuri, apa/canalizare (unde suntem în procedură de infrigement pentru că nu ne-am atins obiectivele) și introducerea rețelelor de gaze. Din păcate, proiectele depuse pe CNI însumează 7 miliarde de lei, în timp de fondurile alocate sunt la jumătate. Prin urmare, vom gândi linii de finanțare separate pe cele trei componente menționate mai sus.”

Reglementări noi pentru arhitecții șefi

O altă problemă pusă pe tapet a fost aceea a arhitecților șefi care lipsesc de la foarte multe primării, din cauza cerințelor existente în momentul de față pentru ocuparea unui astfel de post, dar și din cauza diferențele salariale între mediul privat și stat. „Arhitecții câștigă mult mai mult dacă lucrează în privat, astfel că puțini sunt cei care doresc să lucreze în administrație. Pe de altă parte, pentru a ocupa funcția de arhitect șef trebuie să fii atestat de către Registrul Urbaniștilor din România. La nivel național, doar 1.973 de arhitecți dețin acest atestat, fără de care nu te poți prezenta la concurs. În total, avem 184 de arhitecți șefi la UAT-urile din toată țara, avem chiar și județe care nu au arhitecți șefi. În vederea deblocării acestei situații, vom propune modificarea condițiilor. De exemplu, pentru municipiile care nu sunt reședință de județ și pentru orașe condiția privind experiența în domeniu va scădea de la 7 la 5 ani, iar pentru comune la 3 ani. De asemenea, avem în vedere includerea altor specializări care vor putea ocupa o astfel de funcție, cum ar fi ingineri constructori”, a declarat ministrul.

Creșele – o prioritate

Prioritarea numărul 1 în materie de investiții pe plan local pentru următoarea perioadă, pe partea de lucrări publice, vor fi creșele, deoarece ne situăm pe ultimul loc în Europa la acest capitol. Potrivit ministrului, aceste proiecte vor avea întâietate la finanțare. Mai întâi, însă, trebuie modificat normativul pentru construcții de creșe care, spune ministrul, este perimat: „Avem un normativ vechi din 1997, care prevede, printre altele ca pentru fiecare copil să existe o zonă verde de 100 de metri pătrați. Vă dați seama ce înseamnă asta la 100 de copii – un hectar de zonă verde, în condițiile în care vorbim de o grupă de vârstă de la 0 la 3 ani.”

În momentul de față,

„se lucrează la proiectul tehnic al acestor trei tipuri de creșe care sunt moderne și spațioase, respectă toate reglementările în vigoare. După ce proiectul tehnic va fi finalizat, ele vor fi trecute la CNI și în vara acestui an să aprobăm primele investiții. În prezent avem înregistrate 84 de solicitări la nivel de țară. Preconizez că acest număr va crește în perioada următoare și am îndemnat autoritățile locale acolo unde există teren și numărul de copii impune construcția de crește să transmită solicitări”, a mai adăugat ministrul Cseke.

Fără creșe la Arad

Niciunul dintre aceste proiecte nu a fost depus de vreo administrație publică din județul Arad, deși construirea unor creșe la nivelul municipiului, mai ales, ar fi mai mult decât binevenită. Proiectele vor fi finanțate în funcție de sporul de natalitate și de justificarea realizării unei astfel de investiții, bazată pe cererea anticipată.