ARAD. Raportul Național privind situația drogurilor din România 2021 „pictează” Aradul ca fiind mai degrabă un județ de tranzit în ceea ce privește traficul de droguri, raportat la capturile efectuate în ultima perioadă. Același raport mai arată faptul că la unitățile medicale arădene nu au ajuns persoane care să fi avut nevoie de îngrijiri medicale de urgență în urma consumului de droguri. Și aici, raportul face referire la consumul de substanțe stimulante (n.r. în categoria substanțelor stimulante au fost incluse cocaina, amfetamina, metamfetamina și ecstasy) și opiacee.
În schimb, în ceea ce privește urgențele medicale cauzate de consumul de NSP (n.r. noile substanțe psihoactive: canabinoide sintetice – conținute în amestecuri de plante, catinone sintetice – conținute în diverse pulberi de tip sare de baie, halucinogene naturale și piperazine – conținute în tablete sau capsule), conform raportului întocmit de Agenția Națională Antidrog (ANA), în județul Arad și alte șase unități teritoriale a fost înregistrată peste 50 la sută din toată cazuistica. Situația stă astfel potrivit raportului:

„Din totalul cazurilor de urgențe medicale datorate consumului de droguri, în 511 cazuri a fost menționat consumul de NSP – noile substanţe psihoactive (consum singular sau în combinație). În ansamblul cazuisticii înregistrate în unitățile de specialitate la nivel naţional, NSP a fost menționat în 28,8% dintre cazuri (consum singular sau în combinație). În ceea ce privește repartiția geografică, cazuistica rămâne concentrată în 7 unităţi teritoriale (Arad, Bihor, Brăila, Municipiul Bucureşti, Cluj, Galați, Timiș), unde se înregistrează 50,5% din toată cazuistica. Cea mai mare parte a cazurilor de urgență în care a fost raportat consumul de NSP (singular sau în combinație) a fost diagnosticată cu intoxicație – 59,7%. Acest diagnostic a fost urmat de tulburări mentale și de comportament – 13,1%, dependență – 12,5%, utilizare nocivă – 11%, sevraj – 2,5%. De asemenea, 1,2% din cazuri au apelat la serviciile de urgență în vederea testării toxicologice. Consumul singular de NSP a fost menționat în 66,5% din cazuri. În ceea ce privește consumul de droguri multiple, NSP a fost raportat în combinație cu consumul de canabis, medicamente și alcool”.

Printre zonele cu multe cazuri

În funcţie de regiunea de dezvoltare economică a României în care a fost înregistrată urgența medicală ca urmare a consumului exclusiv de droguri ilicite, raportul arată că în partea de Vest a țării (județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș) s-au înregistrat 240 de cazuri. Cele mai puține cazuri s-au consemnat în Sud-Vestul țării (Gorj, Vâlcea, Olt, Mehedinți, Olt) – 129 de cazuri, zona Bucureşti-Ilfov (Municipiul Bucureşti şi județul Ilfov) – 132 de cazuri, Sud-Est (Vrancea, Galaţi, Buzău, Brăila, Constanţa, Tulcea) – 167 de cazuri, Centru (Mureș, Harghita, Alba, Sibiu, Brașov, Covasna) – 168 de cazuri și Nord-Est (Botoşani, Suceava, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vaslui) – 203 cazuri. Cele mai multe cazuri au fost înregistrate în partea de Nord-Vest a țării (Bihor, Bistriţa Năsăud, Cluj, Maramureş, Sălaj, Satu Mare) – 358 de cazuri și în partea de Sud (Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman) – 375 de cazuri.
Trebuie menționat că în raport se arată faptul că în toate cazurile se înregistrează o scădere a numărului de urgențe medicale ca urmare a consumului exclusiv de droguri ilicite, față de anul anterior.

Aradul, zonă de risc mediu

În urma analizei repartiției urgenţelor medicale la nivelul unităţilor teritorial-administrative ale țării și în raport cu ponderea numărului de cazuri de urgenţă înregistrate, județul Arad a fost clasificat ca făcând parte dintr-o zonă de risc mediu. Gruparea județelor și delimitarea unor zone de risc a fost alcătuită astfel în raportul ANA:

“Zonă de risc mare (ponderi între 5% şi 9,9%): București, Bihor, Cluj, Prahova, Timiș; Zonă de risc mediu (ponderi între 1% şi 4,9%): Argeș, Arad, Bacău, Brăila, Brașov, Botoșani, Buzău, Călărași, Caraș-Severin, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Galați, Giurgiu, Hunedoara, Iași, Maramureș, Mureș, Neamț, Sibiu, Sălaj, Suceava; Zonă de risc mic (ponderi între 0,5% şi 0,9%): Alba, Bistrița-Năsăud, Constanța, Covasna, Harghita, Ialomița, Mehedinți, Tulcea, Vâlcea, Vaslui; Zonă de risc foarte mic (ponderi sub 0,5%): Olt, Satu-Mare, Teleorman, Vrancea”.

O tonă de cocaină

În ceea ce priveşte confiscările de droguri, la nivelul regiunii de Vest (Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș) s-a înregistrat “creşterea numărului de capturi semnificative, în timp ce cantităţile de droguri confiscate au scăzut, fiind realizate 31 de capturi semnificative (faţă de 30 în anul anterior), totalizând 78,681 kg (faţă de 86,071 în anul anterior) şi 2.793 de comprimate (faţă de 5.128 în anul anterior)”. Astfel, la nivelul județului Arad, a fost confiscată, în total, în perioada menționată, puțin peste o tonă de cocaină, adică 1,013 kg.

2,30 infracțiuni la 100 de mii de locuitori

La nivelul regiunii de Vest, rata infracționalității la regimul drogurilor a fost de 2,30 infracţiuni la 100.000 de locuitori. Potrivit raportului, au fost condamnate “42 de persoane, valori în scădere semnificativă, de 60%, faţă de anul anterior, când au fost condamnate 105 de persoane. Din cele 79 de hotărâri judecătoreşti definitive comunicate Agenţiei Naţionale Antidrog, în 24 dintre acestea a fost dispusă măsura confiscării pentru 406.790 de lei”.

Puritatea drogurilor

Raportul mai arată și ce au indicat probele efectuate în ceea ce privește puritatea drogurilor.

„Concentraţia heroinei analizate (6 probe) a variat între 17,97% şi 62,18%. Puritatea medie a probelor de heroină analizate a fost de 45,87%. Cei mai frecvent întâlniţi agenţi de diluţie şi adjuvanţi/ adulteranţi identificaţi în probele de heroină au fost cofeina şi paracetamolul. Puritatea probelor de amfetamină analizate (12 probe) a variat între 11,51% şi 12,01%, iar concentraţia capturilor de cocaină analizate (19 probe) a variat între 30,76% şi 86,05%. În probele de cocaină analizate au fost identificate substanţe precum: levamisol, fenacetină, cofeină și procaină. Concentraţia în THC a ierbii de canabis comercializată la nivelul străzii a relevat o concentraţie medie de 17,59%”, se arată spre finalul raportului ANA.

Se mențin prețurile la droguri

Preţurile de comercializare a drogurilor se menţin în tendinţa anilor anteriori- potrivit raportului -înregistrând valori relativ constante, diferenţele fiind determinate în parte de cursul mediu al monedei euro stabilit de BNR, dar şi de cererea şi disponibilitatea drogurilor pe piaţă. Conform raportului ANA, 1 gram de cannabis (iarbă) se vinde cu 8,27 euro, în timp ce 1 kg ajunge la 6.000 de euro; rezina de cannabis are un preț cuprins între 12,40 și 16,54 euro/gram; cocaina se vinde cu 35.000-60.000 euro/kg, respectiv 60 – 100 euro/gram; heroina este comercializată cu 17.000 – 22.000 euro/ kg și 31,01 – 41,35 euro/gram; MDMA – atât preţul cu ridicata, cât și preţul unui comprimat de MDMA este în scădere faţă de anii precedenţi, variind între 4134,71 și 8269,42 euro/1.000 de comprimate, respectiv între 8,27 şi 12,40 euro/per bucată, iar LSD-ul se vinde între 16,54 și 31,01 euro/doza.