Judecătorii CCR au decis, luni, că legea referitoare la modificarea vârstei de pensionare a magistraților, dar și la modificarea calculului pensiilor speciale pe care le încasează judecătorii și procurorii este neconstituțională. Asta, după ce Guvernul și-a asumat răspunderea pe un pachet legislativ referitor la aceste modificări, iar Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să atace la Curtea Constituțională modificările legale.

„Prin votul exprimat, judecătorii Instanței supreme transmit un <nu> răspicat oricărei tentative de a slăbi independența justiției și statutul constituțional al magistraturii. Independența justiției nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiție fundamentală a democrației și a statului de drept”, anunțau, victimizându-se, cei de la ÎCCJ, într-un comunicat, în momentul în care au decis să atace legea la CCR.

„Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenței justiției, al securității juridice, al legalității și neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare rațională și obiectivă, nesocotirea unor obligații legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituționale substanțiale referitoare la condițiile în care Guvernul își poate asuma răspunderea, precum și a numeroase decizii obligatorii ale Curții Constituționale, cât și normele de tehnică legislativă”, mai susțineau cei de la Instanța Supremă.

„Prin reforma pe care o propunem va exista o perioadă tranzitorie de 10 ani, la sfârșitul căreia pensionarea magistraților se va face la 65 de ani, vârsta standard de pensionare în România. Vechimea în muncă necesară pensionării va crește de la 25 de ani la 35 de ani, așa cum este cazul pentru ceilalți cetățeni. Până acum, cuantumul pensiei era de 100 la sută din ultima remunerație netă, am plafonat acest procent la 70 la sută din venitul net pe ultima lună. Chiar și cu această scădere, pensiile magistraților rămân considerabile. E greu să afirme cineva că o pensie medie de 14.000 – 15.000 de lei nu asigură independența și respectul de care un magistrat are nevoie, conform normelor internaționale sau Constituției”, spunea premierul, la momentul angajării răspunderii.

Imediat după ce legea a fost inițiată, judecătorii arădeni au făcut o ședință, după care au anunțat că s-au supărat, așa că „își iau jucăriile, pleacă acasă” și nu vor mai presta munca pentru care sunt remunerați (cu sume colosale, am completa).

„În cursul zilei de marți, 26 august 2025, s-a desfăşurat Adunarea Generală a judecătorilor din cadrul Tribunalului Arad, pentru exprimarea unui punct de vedere cu privire la proiectul de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu şi la măsurile necesare în vederea protejării statutului magistraţilor şi a independenţei justiţiei.
În urma dezbaterilor ce au avut loc, Adunarea Generală a judecătorilor de la Tribunalul Arad, a hotărât următoarele:
Art. l Solicită ferm retragerea de urgență a proiectului de lege privind reforma pensiilor de serviciu ale magistraților.
Art. 2 Solicită ferm reprezentanților puterii executive și puterii legislative să înceteze campania agresivă împotriva autorității judecătorești, care afectează grav statul de drept, drepturile și libertățile cetățenilor ce pot fi garantate efectiv doar de o justiție independentă.
Art. 3 Începând cu data de 27.08.2025 și până la retragerea proiectului de lege, limitarea activităţii prin amânarea judecării cauzelor aflate pe rol”, anunțau, în august, judecătorii arădeni.