ARAD. Nu arată că ar fi din secolul XXI, nici că ar fi mai prietenoasă cu natura, așa cum e la modă prin occident, iar în unele cazuri nici măcar nu indică faptul că ar fi executată corect, dar aduce totuşi cu mai oricare altă lucrare din Arad – se face încet, prost şi parcă doar aşa, să fie făcută. Nu contează nici că la final nu va părea că s-a făcut mare lucru în zonă, deşi sute de mii de lei vor fi cheltuite deja, ci probabil va conta că s-a bifat o investiţie într-un loc în care nu s-au mai făcut intervenţii din anii ’70. În acest caz este vorba de Malul Mureşului şi proiectul Primăriei Arad de reabilitare a treptelor de aici.

Nu am mai fi scris încă o dată despre acestea, dacă nu am fi trecut de curând pe acolo şi nu am fi constatat că lucrările sunt cam la acelaşi stadiu în care le-am lăsat şi ultima dată când am scris despre ele, în vară.

Acum o săptămână se lucra în continuare la urcarea pe mal din vecinătatea Universităţii Aurel Vlaicu, semn că urcarea pentru persoane cu handicap nu le-a ieşit nici acum, iar vechea urcare s-a ales doar cu câteva trepte mai lungi. Dar nu ritmul – acelaşi, lent – cu care se fac investiţii în oraş ne-a făcut să ne oprim din nou asupra investiţiei, ci modul în care arată treptele deja finalizate. Uitându-ne la ele, am putea jura că aceasta nu reprezintă o investiţie de secol XXI, nu pentru un municipiu, nici măcar pentru unul din România.

Betonul a cucerit chiar şi mai mult zona verde a malului, treptele nou configurate nu au nimic aparte, ci par că au fost doar turnate peste treptele vechi, uzate de timp. Singurul lucru de care suntem siguri e că, după investiţia de acum, va fi nevoie de o alta, cea de refacere a covorului verde de pe malul Mureşului, acum anihilat de utilajele cu care s-a turnat beton.

Căutăm specialistul

În atare condiţii, suntem curioşi să aflăm cine a fost specialistul care a propus această soluţie pentru lucrarea Primăriei, dacă a existat unul, iar (în absenţa lui) ce date, ce informaţii, ce sugestii au stat la baza lucrării în valoare de aproape 700 de mii de lei! Pentru că nu vorbim aici de o lucrare de întreţinere, pentru care probabil nimeni nu se aşteaptă să fie ascultată şi părerea specialiştilor, ci de o lucrare de reabilitare a rampelor și scărilor de acces de pe malul Mureşului, proiect care a beneficiat de documentaţii serioase tehnico-economice, de indicatori tehnico-economici ai obiectivului de investiție. Pe aceşti specialişti care au decis că 654.304,77 lei (cu TVA) trebuie să investească Primăria în reabilitarea rampelor și scărilor de acces de pe malul Mureşului, am dori să-i cunoaştem. Pentru că vrem să ştim dacă nu li s-a părut necesar ca investiţia să fie una mai prietenoasă cu natura, dacă nu au crezut cumva că imaginea de la final ar trebui să fie una mai apropiată de secolul XXI şi nu de anii ’70, pe când probabil aceste trepte au fost betonate. Sau măcar să ne spună cum a sunat comanda Primăriei în baza căreia au elaborat acele documentaţii prin care nişte trepte de beton – e adevărat, toate sparte – au fost înlocuite cu cam aceleaşi trepte de beton în contul a sute de mii de lei și dacă în viziunea lor aceasta e o investiție ce se pretează unui oraș modern.

Există, ce-i drept, un referat de aprobare a investiţiei care a stat la baza investiției de pe mal, referat amintit de noi şi în trecut, dar în acesta se arată doar faptul că „digul râului Mureș, cu rol de apărare împotriva inundațiilor, este în proprietatea Administrației Bazinale de Apă Mureș”, că „în ultimii ani, zona malului drept al Mureșului a cunoscut o revigorare a spațiilor, datorită investițiilor promovate de administrația locală” și că „pentru facilitarea accesului în aceste zone de agrement de-a lungul digului au fost construite scări din beton, cu finisaje din beton, asfalt sau plăci masive de travertin”, că „deoarece pe coronamentul digului se află zona de promenadă iar pe unele zone se află și pista de biciclete, pe lângă scări au fost amenajate și rampe de urcare/coborâre, folosite de cetățenii care aleg petrecerea timpului în aer liber”, doar că „toate aceste scări și rampe au o vechime de peste 20–30 de ani, prezintă degradări, surpări și distrugeri ale structurii de rezistență, balustrăzile și parapeții de siguranță nu mai prezintă siguranță în exploatare. Din această cauză, Municipiul Arad a solicitat Administrației Bazinale de Apă Mureș reabilitarea (recondiționarea) acestor căi de acces (adresa PMA nr. 67033/02.09.2019). Ca răspuns, Administrația Bazinală de Apă Mureș, (adresa nr. 4901/16.09.2019, nr. PMA 70878/16.09.2019) își exprimă acordul privind execuția reabilitărilor de către Municipiul Arad”.

Cum redăm farmecul Aradului

Acum mai bine de un an de zile, însuși primarul vorbea de înfrumusețarea zonei şi prezenta cu mândrie viitoarea investiţie: „În intenția de a continua înfrumusețarea Aradului și de a veni în întâmpinarea dorinței multor arădeni, am pus pe ordinea de zi a ședinței de luni a Consiliului Local Proiectul de hotărâre pentru «Reabilitare rampe și scări de acces pe digul Mureșuluiµ». Ne referim la aceste obiective care au o vechime de aproape 30 de ani și care sunt atât de necesare pentru accesul în această zonă de promenadă iubită în mod deosebit de către arădeni. Concret, este vorba despre reabilitarea totală a 41 de trepte de acces, însumând o suprafață de peste 1.600 mp și a 14 rampe de acces (dintre care 2 vor fi noi), însumând o suprafață de aproape 1.000 mp. Dorim și prin această acțiune să continuăm investițiile menite să redea farmecul Aradului, pentru un oraș cât mai atractiv, pentru Arad”.

Încet, dar sigur, spre dezastru

Ne veţi spune că frumusețea e în ochii privitorilor și că sunt deja mulți arădeni care laudă investiția Primăriei Arad chiar dacă aceasta mai are mult până să fie finalizată. Noi însă vă vom spune că, dacă vrem să nu ne mai uităm cu jind la oraşele din Occident şi nici măcar la Cluj Napoca, Timișoara sau Oradea, e momentul să consultăm specialiști în domeniu, care să proiecteze lucrări de secol XXI pentru un oraș ce se vrea de secol XXI și nu pentru o comună din secolul trecut. Niște specialiști care să îndrume Primăria Arad spre un oraş verde, adică chiar spre ţinta pe care înşişi conductorii urbei au fixat-o pentru oraşul lor. Betonarea unor trepte, refacerea unor trepte din travertin cu travertin şi niscaiva distrugeri de spaţiu verde ne îndepărtează doar de obiectivul pe care ni l-au propus liderii Aradului și, fără doar și poate, de redarea farmecului Aradului. Încet, ce-i drept, în ritmul Aradului, dar sigur!