Acest pas înapoi, care va fi cel mai probabil contestat în justiție, dă o lovitură grea acțiunilor climatice din Statele Unite, cel mai mare contributor din lume din punct de vedere istoric la emisiile de gaze care duc la încălzirea climei de pe Terra.

‘Punem capăt în mod oficial la ceea ce este cunoscut sub numele de ‘Endangerment finding’ (‘Constatarea de punere în pericol’)’, a anunțat președintele republican din biroul său de la Casa Albă.

Această revocare pune capăt imediat normelor de emisii pentru vehicule și deschide calea spre abrogarea altor reglementări de mediu, mai ales a celor privind emisiile provenite de la centralele electrice.

‘Este cel mai mare atac din istoria SUA asupra eforturilor federale de combatere a crizei climatice’, a declarat Manish Bapna, președintele organizației de mediu NRDC, cu puțin timp înainte de anunț.

Adoptată în 2009 de Agenția pentru Protecția Mediului (EPA) în timpul președinției democratului Barack Obama, legislația în cauză prevedea că șase gaze cu efect de seră erau periculoase pentru sănătatea publică și, prin urmare, se încadrau în sfera poluanților reglementați de acea agenție federală.

Decizia de atunci a deschis calea din punct de vedere juridic pentru numeroase reglementări federale care vizează limitarea emisiilor acestor gaze care încălzesc atmosfera (CO2, metan etc.), începând cu emisiile provenite de la camioane și automobile.

Consternare științifică

Mare apărător al petrolului și cărbunelui, Donald Trump a inițiat, de la revenirea sa la putere, o schimbare completă de direcție a politicii climatice, retrăgând încă o dată principala putere mondială din Acordul de la Paris privind clima și desființând numeroase norme de mediu.

Anunțată în iulie, intenția sa de a abroga legea din 2009 a stârnit indignare în rândul a numeroși oameni de știință și asociații de mediu, care denunță decizia ca fiind contrară științei și interesului public.

‘Trump conduce țara spre o situație fără ieșire, compusă din petrol murdar și aer poluat’, a deplâns săptămâna aceasta Dan Becker de la ONG-ul de mediu Centrul pentru Diversitate Biologică.

Guvernul american, la rândul său, susține că această inversare legislativă le va permite americanilor să facă economii, în special prin scăderea prețului automobilelor noi.

De asemenea, susține că gazele cu efect de seră nu ar trebui tratate ca poluanți în sensul tradițional, deoarece efectele lor asupra sănătății umane sunt indirecte și globale, mai degrabă decât locale, și minimalizează considerabil rolul activităților umane în schimbările climatice.

Bătălie judiciară

Aceste argumente, care ar trebui să fie susținute în textul care oficializează această revocare, vor fi atent analizate de organizațiile de mediu, care intenționează să le conteste în instanță.

Cazul, care ar trebui să ducă la o lungă bătălie juridică, ar putea să ajungă chiar până la Curtea Supremă.

Deși această instanță, predominant conservatoare, s-a arătat deschisă în ultimii ani să își schimbe jurisprudența, reclamanții vor sublinia că una dintre propriile decizii din 2007 a condus la această hotărâre istorică.

Această schimbare vine în contextul în care specialiștii în climă au confirmat că 2025 a ocupat locul al treilea în clasamentul celor mai călduroși ani înregistrați vreodată de meteorologi pe Pământ și că efectele schimbărilor climatice se fac deja resimțite în Statele Unite și în restul lumii.

În pofida acestor semne tangibile, lupta împotriva gazelor cu efect de seră a stagnat în ultimii doi ani în lumea dezvoltată din cauza investițiilor insuficiente în tehnologii cu emisii reduse de carbon.

Sursa: AGERPRES