Cum se previne cancerul de colon

Judeţul Arad se situează pe primul loc pe ţară în ceea ce priveşte incidenţa cazurilor de cancer. Cum stau lucrurile în privinţa cancerului digestiv?

MIUŢESCU. Dintre cancerele digestive, pe primele trei locuri se situează cancerul de colon, stomac şi ficat. Astăzi aş dori să discutăm doar despre cancerul colo-rectal (la intestinul gros) pentru a putea să-i acordăm spaţiul necesar unei bune înţelegeri. Cancerul colo-rectal este pe locul trei ca incidenţă şi pe locul patru printre cele mai frecvente cauze de deces prin cancer la nivel mondial. În 2008 au fost depistate 1,2 milioane de cazuri noi de cancer de colon şi 609.000 decese din aceeaşi cauză. În următorii 20 de ani, incidenţa acestuia va creşte foarte mult la nivel mondial, mai ales în ţările mai puţin dezvoltate, estimându-se că va ajunge la 2,2 milioane de cazuri. În România, în Arad, dintre toate cancerele digestive, cancerul colo-rectal reprezintă locul 3, atât ca incidenţă – atât la bărbaţi, cât şi la femei –, cât şi ca mortalitate. Atât incidenţa, cât şi mortalitatea prin cancer colo-rectal au crescut în ultimii ani.

 

Cum poate fi prevenită apariţia cancerului colo-rectal?

MIUŢESCU. Majoritatea cancerelor colo-rectale, peste 85% dintre acestea, se dezvoltă din polipi (adenoame colonice). Proporţia polipilor la pacienţii de peste 50 de ani este de peste 30%. La 80 de ani, 75% dintre pacienţi prezintă polipi. Intervalul de timp în care un polip se poate transforma în cancer este de 10-15 ani. Deci, există un interval de timp suficient în care polipul poate fi depistat fără ca el să se fi transformat în cancer şi să fie înlăturat endoscopic. În acest sens, în ţările dezvoltate, care au resurse umane şi financiare, se face screening naţional prin colonoscopie o data la 10 ani la toţi pacienţii asimptomatici cu vârsta cuprinsă între 50 şi 74 de ani.

Ce se poate face la noi, în judeţul Arad?

MIUŢESCU. Cunoscând datele prezentate anterior, din 1993 am introdus tehnica vizualizării endoscopice a întregului intestin gros, fiind primii din ţară care am efectuat examinarea completă şi am înlăturat polipii depistaţi. Înlăturarea endoscopică a polipilor presupune rezecţia acestora prin interior, cu ajutorul colonoscopului; nu necesită intervenţie chirurgicală, aşa cum se făcea până în 1993; durează, în majoritatea cazurilor, câteva minute, fără ca bolnavii să fie internaţi, pot mânca în aceeaşi zi – cu excepţia polipilor mari de 1-5 cm. Niciunul dintre sutele de pacienţi care au fost depistaţi, cărora li s-au înlăturat polipii endoscopic şi au urmat programul de control, nu au dezvoltat cancer de colon.

 

Poate beneficia de această metodă oricine sau doar bolnavii cu probleme care necesită internare?

MIUŢESCU. Din nefericire, din lipsă de aparatură – colonoscop, anse de secţionare a polipilor sau tumorilor incipiente –, din lipsa cadrelor medicale şi din lipsa finanţării unui program de screening, nu am putut investiga şi trata decât bolnavi simptomatici – care aveau scaun cu sânge, tulburări de tranzit etc.

Dar nu există un program naţional de prevenire şi depistare a cancerului de intestin gros?

MIUŢESCU. Pe hârtie există, în realitate nu. Întrucât nu există o finanţare în prevenirea şi depistarea cancerului colo-rectal, am căutat să utilizăm o altă metodă mai puţin costisitoare decât colonoscopia. În acest sens, am introdus şi la noi testul de depistare a sângelui din scaun, hemoragii oculte (sânge care nu se vede cu ochiul liber) prin imunotest fecal, după un model japonez. Rezultatele noastre au fost prezentate la congrese în ţară şi în străinătate, la Londra, şi au fost apreciate. Metoda este foarte simplă: se recoltează proba de fecale în recipientul primit de la cabinetul medical şi se trimite la laborator. Doar cei cu test pozitiv, care indică prezenţa sângelui în scaun, trebuie să se prezinte la medicul gastroenterolog pentru efectuarea colonoscopiei, pentru a evalua dacă sunt leziuni, în special polipi sau cancer, şi pentru a le înlătura.

Care sunt rezultatele obţinute în urma aplicării acestei metode?

MIUŢESCU. Avem două categorii de pacienți. Prima este categoria celor simptomatici, care vin la noi prezentând simptome ce sugerează o suferinţă organică de colon, cancer de colon. La aceşti pacienţi, testul nu se mai justifică, fiind necesară efectuarea colonoscopiei. La cei din această categorie, la care s-a depistat cancer de colon, supravieţuirea la cinci ani este sub 50%. Cea de a doua categorie, căreia mă adresez acum, sunt pacienţii cu vârsta cuprinsă între 50 şi 74 de ani, asimptomatici, care nu au simptome. Repet, aceştia ar trebui să se prezinte la medic fără să-i supere ceva, întrucât fac parte din categoriile amintite. La aceştia, prevenirea şi depistarea cancerului precoce dă rezultate foarte, foarte bune. Există şi o categorie de pacienţi asimptomatici, care au avut cancer colonic sau polipi, ori care au rude cu cancer de colon sau polipi, ori care au boli inflamatorii intestinale (rectocolita ulcero-hemoragică sau boala Crohn) sau cancer colonic ereditar. La aceştia, vârsta la care trebuie început screeningul va fi recomandată de medic.

 

În urmă cu puţin timp, Clinica de gastroenterologie din Arad a fost dotată cu un aparat foarte performant, pe care-l mai au doar două spitale din ţară, de la Cluj şi Târgu-Mureş. Cât de importantă este această achiziţie?

MIUŢESCU. Foarte importantă. Permite o acurateţe în vizualizarea leziunilor precanceroase, delimitarea lor, depistarea cancerului precoce. Îţi permite să iei decizii terapeutice, înlăturarea tumorilor, ca şi când ai avea un examen histologic microscopic cu care se compară, se completează. Permite, de asemenea, pregătirea în vederea efectuării mucosectomiei endoscopice – care sperăm să fie o premieră cât mai curând –, adică tăierea, înlăturarea unor tumori mai profunde, evitând intervenţia chirurgicală. Fiind şi centru pentru pregătirea viitorilor medici gastroenterologi, a doctoranzilor, îi putem pregăti la un nivel mai ridicat, le putem prezenta acestora o cazuistică mult mai interesantă, posibilitatea abordării unor teme reale de cercetare.