ARAD. Județul nostru se află pe locul 8 la nivel de țară în ceea ce privește numărul de teste efectuate în decurs de 24 de ore. Peste 800 de teste recoltate zilnic înseamnă peste 800 de persoane care așteaptă cu sufletul la gură sms-ul sau telefonul de la Direcția de Sănătate Publică, prin care să li se comunice rezultatul testului Covid. Pentru angajații DSP Arad, volumul de muncă este copleșitor, iar la suprasolicitarea personalului se mai adaugă datele personale incomplete, fapt care generează erori umane, dar și timpi mai mari de răspuns.

Cauzele erorilor

Este de notorietate cazul întâmplat la Sibiu, unde angajații DSP au sunat să se intereseze de starea unui pacient pozitiv, dar acesta decedase deja. Au mai fost cazuri în care persoane care nici nu-și făcuseră testul, au primit prin sms informații privind testul Covid. De ce se întâmplă aceste lucruri ne spune directorul DSP Arad, dr. Horea Timiș, care, de altfel, estimează că în jur de cinci procente din datele transmise reprezintă erori: „Dacă, de exemplu, în timpul anchetei epidemiologice, care se face telefonic, se comunică greșit numărul de telefon sau nu este scris corect la prelevarea probelor, acesta este introdus greșit în soft, care va trimite sms-ul de comunicare a rezultatelor testului către o altă persoană. Am avut un astfel de caz în care un copil a fost confirmat pozitiv, ca să aflăm, pe urmă, de la părinții acestuia, că nici nu se prelevaseră probe pentru testarea lui. Dacă avem un CNP incorect, pacientul poate fi asociat unui alt medic de familie și se poate trezi altcineva cu decizia de izolare/carantinare.”

Alte situații în care pot apărea erori sunt legate și de necomunicarea domiciliului, dacă acesta diferă de cel din buletin. Într-o astfel de situație, cei de la poliție sunt puși degeaba pe drumuri, pentru că nu pot identifica persoana, la adresa furnizată de către DSP. Cei care nu răspund la telefon când sunt sunați pentru efectuarea anchetei epidemiologice, sunt considerați pacienți pierduți. În cazul celor care sunt pozitivi și se află la ATI, în imposibilitatea de a răspunde la telefon, se pierde stabilirea contacților direcți.

Muncă de detectiv

„Aici mai trebuie adăugat și faptul că se folosesc mai multe sisteme informatice, începând cu medicul de familie, sistemul de la fiecare laborator care procesează datele, sistemul de la DSP, evidența populației și sistemul Corona Forms – al Ministerului Sănătății. Practic transferul de date între aceste sisteme poate să ducă, de asemenea, la erori. Faptul că lucrăm și cu personal necalificat – cum sunt studenții voluntari de la facultatea de medicină – este un alt factor care influențează calitatea muncii. Practic, cantitatea mare de date procesate și volumul per unitate de timp face ca fiecare DSP să aibă un anumit grad de eroare, fapt care se răsfrânge asupra pacienților, care ori nu primesc la timp date, ori primesc informații greșite, ori nu se finalizează ancheta epidemiologică, ori nu primesc concediile medicale pentru că nu se emite decizia”, explică Horea Timiș.

Nu de puține ori, persoanele angrenate în această activitate, din dorința de a-i ajuta pe oameni, sunt nevoite să facă pe detectivii, pentru a putea comunica, totuși, informațiile către pacienți. Astfel că la volumul mare de muncă, se mai adaugă alte telefoane – la medicii de familie, evidența populației sau înapoi la laboratoare – pentru ca mesajul să ajungă, în cele din urmă, la cel vizat. Și ca tabloul să fie complet, nu de puține ori, de la capătul celălalt al telefonului curg înjurăturile și amenințările la adresa celor care sună pentru a comunica rezultatul testului sau pentru a duce la bun sfârșit ancheta epidemiologică.

Teste cu rezultate contradictorii

Un alt subiect controversat îl reprezintă rezultatele contradictorii furnizate la mică distanță de timp, de către două RT-PCR-uri diferite. Au existat cazuri în care primul test al unui pacient a ieșit pozitiv, ca după 24 de ore, la un al doilea test, rezultatul să fie negativ.

Care este explicația? Ne detaliază directorul DSP Arad: ”Faptul că unii pacienți își fac un test care iese pozitiv și se retestează la alte laboratoare, de unde testul vine negativ se interpretează astfel: orice buletin pozitiv, indiferent de câte teste negative se fac, este considerat un pacient pozitiv. O probă pozitivă dată de RT-PCR înseamnă că echipamentul a detectat o fracțiune de ARN Covid. Un test negativ poate să fie ori o greșeală de recoltare sau faptul că RT PCR amplifică materialul genetic al unui alt virus. Rezultatul negativ, după o confirmare a infecției, mai poate fi influențat de faptul că pacienții utilizează, între timp, diferite medicamente de uz oral gen strepsils, faringosept, care inhibă virusul sau consumă băuturi alcoolice sau își fac igiena orală. De asemenea, cantitatea de ARN la al doilea test poate fi sub limita de detecție și amplificare a echipamentului.”

Primul test pozitiv primează

Dr. Timiș precizează, însă, că șansele ca un test pozitiv să fie fals pozitiv sunt extrem de mici: „Nu este exclusă o contaminare a probei, dar șansele sunt infime, pentru că în laborator se observă că toate probele au aceeași lungime de undă și ele se anulează. Se mai poate ca echipamentul să amplifice o secțiune de virus specifică beta coronavirsurilor, fără să fie amplificată și secțiunea specifică SARS-CoV2, iar aceasta depinde de tipul și sensibilitatea echipamentelor. În concluzie, testul pozitiv are șanse minime să fie un fals pozitiv, în schimb, testul negativ are șanse infinit mai mari să nu fie corect. Prin urmare, dacă primul test este pozitiv, pacientul va fi tratat conform metodologiei Covid și este considerat pozitiv pentru o perioadă de 14 zile. Nu recomandăm să se mai facă imediat un al doilea test din proprie inițiativă, pentru că ar fi o risipă de bani. Testul se repetă doar la indicațiile medicului specialist.”

sorina.ambruș@informmedia.ro