Invitatul Bibliotecii Judeţene, Ovidiu Cornea, s-a lăsat antrenat în tipicul prestabilit al proiectului ascultând cu emoție prezentările făcute de gazde. Apoi a pornit să istorisească, în binecunoscutu-i stil, de povestaș priceput, povestaş cu reacții și tonalități scenice, inerent încorporate din arta teatrală care i-a fost „casă” în indelungatu-i manageriat.
Grădișteanul este fiul unui ceferist cu ceasul aşezat la loc de cinste și al unei mame hotărâte să facă din băiatul său om respectabil. N-a bănuit nici o clipă că sorții îi vor rezerva o plăcută „şedere” într-un „loc al pierzaniei” numit teatru.
Deşi de condiţie modestă, părinţii lui Ovidiu Cornea i-au făcut băiatului de atunci, pregătire muzicală, o mare parte din timpul copilăriei petrecându-l, nu bătând mingea, ca şi prietenii săi, ci studiind vioara.
În perioada studenţiei, la Cluj, Ovidiu Cornea s-a implicat în viaţa culturală studenţească, chiar a începuturilor Ansamblului Folcloric „Mărţişorul” unde l-a cunoscut pe celebrul taragotist Dumitru Fărcaş.
Reîntors în Arad a privit cu superioritate scena arădeană.
Debutul didactic l-a avut la Liceul Agricol, azi Gr. Şc. de Industrie Alimentară unde portarul i-a cerut biletul de voie pentru ieşire în oraş pe motiv că „d-apoi, nu semeni defel cu un profesor!”
Cele mai savuroase aduceri aminte vin, firesc, din zona artistică, de acolo de unde, după spusele domniei sale „neam de neamul meu, n-a ajuns”.
PÂnă la capătul discuţiei, sala Concordia s-a transformat într-o scenă imaginară pe care s-au foit încoace şi-ncolo, ca la pregătirea unui spectacol, actori regizori, scenografi, tehnicieni, maşinişti şi chiar insignifianţi impresari.
Mortorul acestor imagini, Contele Pai, şi-a potrivit costumul, şi-a trecut o mâna prin părul pieptănat peste cap, cândva de culoarea spicului de grâu şi le-a împreunat apoi la spate şi dregându-şi vocea, a anunţat astfel, că porneşte cu pas măsurat, teatral, în turul de inspecţie.
Citiți principiile noastre de moderare aici!