ARAD. Invitatul dezbaterii iniţiate de Biblioteca Judeţeană, prof. univ. Corneliu Pădurean a conturat contextul istoric şi sentimental în care s-a găsit România la cele trei momente decisive pentru decretarea celor trei zile naţionale. 10 Mai a fost zi naţională între anii 1866 -1947, 23 August – între anii 1948 – 1989 şi 1 Decembrie din anul 1990 până azi. În expunerea sa Corneliu Pădurean a pornit prin a-şi exprima respectul pentru copleşitoarea personalitate a patronului spiritual al Bibliotecii Judeţene, subliniind valoarea donaţiei Xenopol pentru românii din Arad, la începutul sec. XX, când biblioteca municipală nu deţinea nici măcar o carte românească .
Pentru o mai accesibilă şi la îndemână înţelegre a semnificaţiei unei zile naţionale a comparat-o pe acesta cu ziua de naştere a unei persoane, cu toată sărbătoarea ce o implică. Vorbitorul a atras atenţia asupra actelor istorice săvârşite de înaintaşii noştri, (în mod special unele!), acte ai căror beneficiari suntem, acte de care ar trebui să fim conştienţi şi îndatoraţi.Vezi Independenţa României, desprinderea de Imperiul Dual, Marea Unire, etc.
Cinstit ar fi – zicea domnia sa – ca măcar moral să ne simţim responsabili şi înatoraţi faţă de strămoşi.Ce puţin la anumite date. Cu atât mai mult cu cât asistăm la un profund proces de globalizare şi de uniformizare a naţiunilor şi, ce e mai neliniştitor, la instabilitate statală, la schimbarea spectaculoasă şi discutabilă a graniţelor ţărilor.
Numele bibliotecii
Biblioteca Județeană poartă numele „A.D. Xenopol” abia din anul 1995. Doar o sală a bibliotecii municipale arădene cu sediul în Palatul Cultural s-a numit „Xenopol” încă din anul 1921, anul în care Aradul a intrat în posesia donaţiei de 2.032 de volume, trimise în oraşul nostru de istoric.
Citiți principiile noastre de moderare aici!