MAE îşi exprimă dezacordul față de conținutul declarațiilor făcute de ambasadorul Zákonyi Botond, care prin afirmaţiile sale arată că nu respectă Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat în 1996, şi Declaraţia de Parteneriat Strategic, semnată în 2002.
Ambasadorul Ungariei în România, Botond Zakonyi, consideră că în relațiile româno-ungare sunt lucruri mai importante de rezolvat decât cele cu fotografiile postate pe Facebook de premierul Viktor Orban. Diplomatul atrage atenția că România refuză să termine 10 drumuri transfrontaliere care ar urma să lege cele două țări, că nu este asigurată folosirea limbii maghiare în administrația publică și în educație. O altă problemă este felul în care premierul român Victor Ponta și-a construit imaginea prin opoziție cu Viktor Orban: „Victor, băiatul bun, și Viktor, băiatul rău”. În ce privește autonomia Ținutului Secuiesc, ambasadorul ungar crede că aceasta va avea loc atunci când maghiarii de acolo „se vor purta ca niște oameni autonomi”.
“Urmare interviului recent acordat de ambasadorul Ungariei la București, domnul Zákonyi Botond, cotidianului România Liberă, Ministerul Afacerilor Externe l-a convocat în cursul acestei dimineți pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Ungariei la Bucureşti, domnul Nagy Károly Zoltán, care ţine momentan locul ambasadorului Ungariei la București, aflat în concediu.
În cadrul discuției, partea română şi-a exprimat dezacordul puternic față de conținutul declarațiilor făcute de ambasadorul Zákonyi Botond cu privire la ansamblul relațiilor bilaterale româno-ungare. Acestea demonstrează, odată în plus, faptul ca partea ungară nu este încă pregătită să respecte cadrul general al relaţiei bilaterale şi fundamentele politico-juridice ale acesteia, şi anume Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate, semnat în 1996, şi Declaraţia de Parteneriat Strategic, semnată în 2002. Partea română a reiterat apelul ferm ca această relație bilaterală să fie tratată cu maximă responsabilitate, în virtutea principiului bunei vecinătăţi şi a statutului comun de state membre UE şi NATO.
În mod special, MAE a subliniat caracterul complet inadecvat al declarațiilor din perspectiva raportării la mandatul de reprezentare al ambasadorului unui stat în statul de reședință, mai ales în ceea ce privește aprecierile inacceptabile şi lipsite de deferență la adresa Prim-ministrului României.
De asemenea, a fost subliniat faptul că aceste declarații nu reflectă adecvat stadiul discuțiilor bilaterale pe temele invocate în interviu.
În acest context, au fost reiterate pozițiile MAE față de postarea pe contul de Facebook al premierului ungar a unor simboluri revizioniste, promovarea lor de către șeful guvernului ungar nefiind în conformitate cu cadrul juridic și politic bilateral.
Totodată, au fost amintite reprezentantului Ambasadei Ungariei la București elementele de actualitate, nerelevate, din păcate, în interviu, privind respectivele teme, inclusiv prin trimitere la concluziile, agreate de comun acord, ale vizitei ministrului român al afacerilor externe la Budapesta, din 7 mai 2015. Astfel, partea română a reamintit stadiul la zi al discuțiilor bilaterale pe temele de interes economic, respectiv în domeniul asigurării drepturilor persoanelor aparținând minorităţilor naţionale. Pe palierul cooperării economico-sectoriale, s-a menționat faptul că o serie de proiecte recente au fost materializate la inițiativa părții române, cum este reluarea, în iulie 2014, a lucrărilor Comisiei economice mixte, după o întrerupere de patru ani.
Pe cale de consecință, s-a arătat că, deși este clamat interesul Budapestei pentru realizarea unei infrastructuri de transport de care să beneficieze deopotrivă România și Ungaria, din declarațiile Ambasadorului Ungariei lipsesc referirile la proiectul recent finalizat privind conexiunea autostrăzilor A1-M43, la a cărui inaugurare a participat Prim-ministrul României, subliniind în acest mod importanța pe care România o acordă proiectelor de acest fel. Cele ”10 drumuri transfrontaliere” care ar urma să lege cele două state sunt, conform dispozițiilor Acordului interguvernamental privind legăturile rutiere peste frontiera de stat româno-ungară, drumuri de interes local (destinate traficului de persoane și de mărfuri până în 3,5 t), precum și piste de biciclete, semnificația economică a acestora fiind redusă, raportat la eforturile financiare care ar trebui investite pentru deschiderea acestor drumuri traficului în regim permanent. Referitor la cooperarea în domeniul energetic, partea română a reamintit cooperarea pentru realizarea proiectelor de conectare a rețelelor de gaze, în cadrul Grupului la nivel înalt pentru conectivitate în domeniul gazelor naturale în Europa de Centrală și de Sud Est (CESEC). A reamintit, de asemenea, că, în privința finalizării gazoductului Arad – Szeged, cele două părţi colaborează strâns, prin Transgaz şi FGZS (compania ungară omoloagă, membră a grupului MOL). Cele două companii au încheiat un acord tehnic în scopul promovării unui proiect de investiţii comun din fonduri comunitare, prin programul Proiectelor de Interes Comun, care vizează elementele de infrastructură necesare pentru asigurarea creșterii capacităţii actuale de livrare de gaz în curs reversibil, până la 1,75 miliarde mc pe an, la punctul Csanádpalota.
În ceea ce privește chestiunea minorităților naționale, a fost reiterat interesul părții române pentru reluarea cât mai rapidă a discuțiilor în cadrul Comitetului de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităţilor naţionale, partea română fiind în așteptarea invitației promise de partea ungară, de continuare la Budapesta a dialogului la nivel de co-președinți ai Comitetului. Așa cum a fost evidențiat de partea română în repetate rânduri, Comitetul de specialitate româno-ungar de colaborare în problemele minorităților naționale este singurul for de dialog convenit între părți pentru a aborda probleme de această natură. Abordările unilaterale sunt de natură să afecteze relația bilaterală și climatul de înțelegere inter-etnică.
Nu în ultimul rând, partea română a atras atenția că declarațiile referitoare la un eventual statut de autonomie, bazat pe criterii etnice, echivalează cu o imixtiune în afacerile interne ale României. A evidențiat că autonomia pe criteriul etnic contravine cadrului constituţional român în vigoare, iar drepturile colective nu fac parte din standardele europene în materie de minorităţi, fiind de altfel excluse conceptual din planul relaţiei bilaterale prin Tratatul de înţelegere, cooperare şi bună vecinătate între România şi Republica Ungară, semnat la Timişoara, la 16 septembrie 1996 (Tratatul politic de bază).
Citiți principiile noastre de moderare aici!