ARAD. Milioane de metri cubi de lemn sunt la pământ. Motivul? Fenomenele meteo extreme. Secretarul de stat din cadrul Ministerului Mediului, arădeanul Iulian Stana, a explicat situația din România și ce trebuie făcut în următoarea perioadă.

„Doborâturile de arbori sunt o realitate astăzi, la nivelul întregii Uniuni Europene. În România, numai de la începutul acestui an, fenomenele meteo extreme au pus la pământ peste 2,2 milioane metri cubi de lemn, de pe o suprafață care totalizează peste 200.000 de hectare. Cele mai multe sunt în județul Harghita, cu circa 840.000 mc de lemn doborâți, urmat de Mureș cu 450.000, Argeș cu 235.000, Prahova cu 190.000 și Neamț cu circa 110.000 mc. Însă românii trebuie să știe că, față de restul Europei, țara noastră stă mult mai bine la acest capitol. În Europa Centrală și până în sud este o adevărată criză în prezent, sunt peste 200 milioane de metri cubi doborâți de vremea extremă, care așteaptă să fie scoși din pădure.

Este încă o dovadă că modul în care silvicultorii români gospodăresc pădurea, prin încurajarea regenerării naturale și promovarea pădurilor în amestec. Spre comparație, monoculturile promovate, în ultimele decenii, în pădurile din Europa Centrală, sunt mult mai expuse și mai puțin rezistente în fața acestor fenomene”, a punctat Iulian Stana.

Risc de infestare

Acesta a mai precizat și că „acum, cel mai mult ne preocupă faptul că cele peste 2 milioane de metri cubi de lemn proveniți din doborâturi, majoritatea molizi, pot infesta pădurea sănătoasă. Dacă nu extragem rapid această masă lemnoasă, pot apărea insecte dăunătoare, cum ar fi ipidele, care fac ravagii în pădurile din Europa Centrală, cum este cazul pădurii Bialowieza, din estul Poloniei, considerată ultima pădure străveche a Europei”.

Unde ajunge lemnul?

Ce se va întâmpla cu toată această cantitate de lemn și unde va ajunge ea? Iulian Stana vine cu explicații: „Toată această cantitate trebuie acum inventariată, scoasă rapid din pădure și valorificată. Am început deja acest proces, însă el este unul de durată, pentru că multe dintre zonele afectate sunt greu accesibile specialiștilor silvici”.