Uniunea Europeană a investit milioane de euro în drumurile transfrontaliere care leagă localităţi din România cu localităţi din Ungaria. Iar mare parte dintre aceste drumuri se află pe teritoriul judeţului Arad. Problema este că, deşi au „înghiţit” o grămadă de bani, aceste şosele zac neutilizate. Şi asta pentru că nici Europa nu ne-a primit în spaţiul Schengen şi nici autorităţile noastre nu binevoiesc să deschidă puncte de trecere a frontierei noi. Iar acest lucru a ajuns până la „urechile” Uniunii Europene, care, prin vocea comisarului Corina Creţu, a cerut explicaţii României. Vasile Dîncu, vice-prim ministru al României şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, a trimis Uniunii Europene un răspuns în acest sens: „Cum decizia privind aderarea României la Spaţiul Schengen a fost amânată succesiv, deşi România îndeplineşte deja toate criteriile tehnice necesare, responsabilitatea pentru întârzierea aderării la Spaţiul Schengen nu poate fi atribuită autorităţilor române. De asemenea, autorităţile române au acţionat pentru a asigura, în limitele posibile, îndeplinirea obiectivelor proiectelor. În condiţiile în care decizia de construire a celor zece drumuri transfrontaliere a fost luată de către Autoritatea de Management din Ungaria a Programului, care avea responsabilitate de contractare. Aceasta a estimat că aderarea României la Spaţiul Schengen va avea loc până la sfârşitul perioadei de implementare a Programului transfrontalier menţionat, astfel încât nu ar fi fost necesară efectuarea de controale la frontieră pentru persoanele care ar fi tranzitat aceste drumuri”. Aşadar, nimeni nu s-a gândit că România nu va intra în Schengen şi că circulaţia pe drumurile transfrontaliere va fi interzisă.

Şi ungurii-s de vină

Mai mult, Dîncu atacă şi partenerii de proiecte, respectiv partea maghiară. „În cadrul derulării proiectelor au fost comise o serie de erori de către Autoritatea de management din Ungaria, care nu pot fi puse pe seama autorităţilor din România. Pe de altă parte, în contextul amânării aderării României la Spaţiul Schengen, care ar fi eliminat necesitatea controlului la frontiera româno-ungară, funcţionarea în regim permanent a acestor legături rutiere transfrontaliere nu ar fi posibilă decât cu condiţia înfiinţării unor puncte de trecere a frontierei, la standarde Schengen, ceea ce ar presupune cheltuieli importante, nejustificate, pentru o infrastructură care ar deveni practic inutilă după aderarea României la Spaţiul Schengen”, a mai spus Vasile Dîncu.

Doar ocazional

Aşadar, nu există nicio rezolvare a problemei până când România nu va intra în spaţiul Schengen. Drumurile Grăniceri-Elek, Variaşu Mic-Dombegyhaz, Socodor-Ketegyhaza, Zerind-Demesmajor, Nădlac-Csanadpalota şi Pecica-Battonya rămân închise. „Guvernele României şi Ungariei au semnat, la 24 iulie 2014, la Bucureşti, un acord care permite accesul ocazional pe drumurile menţionate, cu aprobarea prealabilă a autorităţilor”, a mai spus vice-prim ministrul României, încercând să arate că şi aceste drumuri pot fi folosite din când în când. Totuşi, parcă prea puţin, ţinând cont de milioanele de euro care au intrat în ele.