Asociația Salvați Copiii a publicat un studiu al rezultatelor finale ale Evaluării Naționale, după contestații, care ne arată că doar trei din cinci copii intrați în școală acum nouă ani au reușit să obțină medii peste 5, iar situația în plan teritorial este din ce în ce mai îngrijorătoare. Mai precis, în timp ce, la nivel național, ponderea elevilor înscriși în clasa pregătitoare acum nouă ani și care nu au ajuns până la finalul clasei a VIII-a este de puțin peste 15%, în plan teritorial, există discrepanțe foarte mari, existând județe unde nivelul acestui indicator se apropie sau depășește pragul de un sfert dintre elevii înscriși la școală: Giurgiu (27,26%); Călărași (25,9%), Covasna (24,51%).
Studiul este însoțit și de o hartă a pierderilor și insucceselor care înregistrează procentul fiecărui județ, luând în calcul trei componente: numărul elevilor înscriși în clasa 0 în anul școlar 2015-2016, care nu s-au mai regăsit pe liste la Evaluarea Națională; numărul celor care s-au înscris la Evaluarea Națională și nu s-au prezentat pentru susținerea probelor și numărul celor care nu au obținut media 5, în urma susținerii examenului.
În funcție de indicatorii prezentați mai sus, Asociația Salvați Copiii a calculat un procent pentru fiecare județ, prin prisma pierderilor și insucceselor. Așa cum ne-am obișnuit, Aradul se situează la mijlocul clasamentului cu un procent de 44,97%. Cu toate că sunt județe care ne depășesc la pierderi și insuccese, cum ar fi Ialomița, Călărași, Mureș, Caraș-Severin, Vaslui, chiar și Bihorul, majoritatea județelor cu care ne place să ne comparăm au un procent mai redus decât al nostru.
Pentru o mai bună înțelegere a datelor cuprinse în raportul întocmit de Salvați Copiii am solicitat informaţii suplimentare cu privire la situația din județul Arad. Informațiile ne-au fost furnizate de către Roxana Paraschiv, care a explicat în cifre concrete cu ce ne confruntăm din punctul de vedere al abandonului școlar și al promovabilității generației care a intrat pe băncile școlii în anul școlar 2015-2016.
„Procentul de pe hartă înseamnă, în cazul județului Arad, că 44,97% dintre copiii înscriși în clasa pregătitoare acum 9 ani nu au obținut medii mai mari de 5 la Evaluarea Națională din acest an (raportându-ne la rezultatele finale, după contestații). Mai exact, Aradul a avut 3.958 elevi înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2015-2016 și 2.178 de elevi cu medii peste 5 la EN din acest an. 595 nu se regăsesc între cei înscriși la Evaluare (deci nu erau în școală la finalul clasei a VIII-a); în procente, aceasta înseamnă 15,03% din cei intrați împreună în clasa pregătitoare. Alți 230 de elevi au fost înscriși la Evaluarea Națională, dar nu au susținut probele, respectiv 5,81% din generație, iar 955 de elevi au obținut medii sub 5, reprezentând 24,13% din generație. Toate procentele sunt calculate raportat la numărul celor intrați împreună pe porțile școlii. Însumând procentele de la fiecare prag, vom ajunge la acei 44,97% de pe hartă. Fiecare <prag> de pierderi are multiple explicații”, a precizat Roxana Paraschiv.
Date naționale
Actuala generație de elevi/absolvenți ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 189.730 de copii (numărul elevilor înscriși în clasa pregătitoare în anul școlar 2015-2016 – cifra include toate tipurile și formele de învățământ). În acest an, un număr de 160.467 de elevi au fost înscriși la Evaluarea Națională, adică 15,42% dintre copiii înscriși în clasa pregătitoare nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a. Acest procent de părăsire a educației poate fi explicat, pe de o parte prin abandonul școlar, iar, pe de altă parte prin fenomenul migrației.
De asemenea, diferența se poate explica prin situațiile de corijență sau repetenție. În acest an, înscrierile la Evaluarea Națională au avut loc în perioada 11-14 iunie, iar cursurile elevilor de clasa a VIII-a s-au încheiat pe 14 iunie. „Putem observa că în acest an a apărut o desincronizare între instrumentele metodologice – cadrul metodologic mai vechi, dar aplicabil și în acest an, dispunea înscrierea automată la Evaluarea Națională doar pentru absolvenții clasei a VIII-a, dar calendarul Evaluării Naționale 2024 a lăsat loc și pentru astfel de cazuri în care înscrierile au inclus și elevi a căror situație școlară ulterior clarificată a fost de corijență sau repetenție”, se arată în studiul asociației.
Pe de altă parte, diferența include elevii cu cerințe educaționale speciale care au urmat programa învățământului special sau au beneficiat de adaptări curriculare (indiferent dacă au învățat în școli de masă sau speciale). Acești elevi sunt și ei automat înscriși, dar susțin Evaluarea Națională doar la cererea expresă a părinților sau reprezentanților legali. Iar astfel de cereri nu sunt înaintate în toate cazurile, mai ales în condițiile în care adaptările disponibile pentru acești elevi țin doar de condițiile de examen, nu și de subiecte. În final, o mică parte a celor care nu s-au prezentat la examen este reprezentată de elevii olimpici cu rezultate deosebite (care au locuri asigurate în liceele dorite, fără a trebui să susțină Evaluarea Națională).
Abandonul școlar
În ceea ce privește abandonul școlar, cele mai recente date oficiale privind abandonul sunt pentru anul 2021-2022, iar situația este staționară, rata oficială a abandonului în primar și gimnaziu fiind de 1,2% – anul 2021-2022, 1,2% – anul 2020-2021, 1,3% – anul 2019-2020. Aceste procente oficiale privind abandonul școlar ridică semne de întrebare, în condițiile în care Eurostat arată că, în anul 2021-2022, 12,2% dintre copiii români cu vârsta gimnaziului erau în afara școlii, iar procentul crește la 15,86% în anul școlar 2022-2023.
Soluțiile Asociației Salvați Copiii
Asociația propune și o serie de soluții menite să combată abandonul școlar, dar și să crească performanța elevilor. Printre acestea se numără: „monitorizarea la nivel individual a factorilor de vulnerabilitate care afectează fiecare elev (mai ales statutul socio-economic) și evaluarea impactului acestor factori asupra parcursului școlar; multiplicarea intervențiilor remediale sau de sprijin asigurate gratuit elevilor vulnerabili; evaluarea și revizuirea programei școlare și a rolului, structurii și organizării Evaluării Naționale.”
Sărăcia, un factor decisiv
La nivelul anului 2023, peste 1,3 milioane (1.360.000) de copii din România (39% din numărul total al copiilor) cresc în risc de sărăcie sau excluziune socială. Un sondaj realizat în 20221 privind impactul crizei economice asupra familiilor din România a evidențiat că 40% dintre gospodării au înregistrat o scădere a veniturilor comparativ cu 2021, în timp ce cheltuielile au crescut pentru 98% dintre familii. La nivelul aceluiași an, 2023, în familiile cu trei sau mai mulți copii, peste o treime dintre acestea (33,2%) nu-și pot permite o hrană adecvată pentru copiii lor (EUROSTAT).
Trimite articolul
X
Anca 
Anon says: “Sărăcia, un factor decisiv”
Lacomia.
Saracia este rezultat al lacomiei si proastei administratii la modul general.
“Eșecul unei generații”
Gresit
Nu este doar o generatie care ne-a adus aici. Sunt generatii intregi de oameni care tot mai prost au fost educati.
Mentalitatea clasica fiecare sa isi faca bine lui si sa nu ii pese de urmari si impact. O mentalitate propagata in timp de generatii intregi.
Articolul asta abia zgarie suprafata problemelor adunate ani de zile si lumea le-a tot ignorat sau aruncat cu vina intr-o parte si alta fara sa accepte sau caute o solutie.
