– Domnule primar, vă rog să ne prezentați principalele proiecte aflate în implementare în orașul Pecica.

R: Dacă treceți prin Pecica, veți vedea că se află în execuție lucrări de construcție sau modernizare în mai multe cartiere ale orașului, dar și în satul aparținător Turnu. Orașul s-a dezvoltat continuu în ultimii ani, dar 2022 a reprezentat vârful ca număr de proiecte implementate în același timp (15), alte șase fiind depuse doar în ultima jumătate de an, cu șanse mari să obținem finanțare și pentru acestea.

– Vă rugăm să fiţi mai concret?

R: Pe strada 1 (DN7) veți vedea cum se modernizează complet Școala Primară nr. 3, pe strada 2, lângă Casa de Cultură „Doru Ioan Petescu” se ridică viitorul Centru Cultural Tradițional, iar pe strada 401 este un adevărat șantier. S-au amenajat trotuarele, șanțurile de scurgere a apei pluviale și podețele de intrare, partea carosabilă fiind extinsă pe ambele părți, pentru a crea piste pentru bicicliști. Tot aici, fosta școală primară Zágoni revine la viață: este în curs de reabilitare totală, devenind Centru de Tineret. Se lucrează și în zona 300, în cartierul Cocota, la fundația centrului de zi construit în cadrul proiectului „Creșterea incluziunii și abilitării romilor în orașul Pecica”, finanțat prin Granturile SEE 2014-2021 (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Împreună cu specialiștii Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Arad vom oferi noi servicii care să vină în sprijinul membrilor comunității rome din oraș.

La doi pași de centru, lângă stadionul din Pădurice, prinde contur teatrul de vară al orașului, iar de aici și până în cartierul Cocota se realizează o alee asfaltată pe fostul dig de protecție.

Demarăm în cursul acestui an lucrările la asfaltarea a 43 de străzi, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, se va construi o bază sportivă nouă la intrarea în oraș dinspre Arad, prin Compania Națională de Investiții și vom extinde sistemul de supraveghere video din oraș cu camere performante, în zonele unde nu există în prezent. Vom amenaja „insule ecologice digitalizate”, care anunță operatorul de salubritate atunci când a fost atinsă capacitatea maximă de depozitare și am primit undă verde pentru înființarea unui centru de colectare cu aport voluntar pentru deșeuri (moloz, textile, lemn, mobilier, anvelope, echipamente electrice și electronice, baterii uzate, deșeuri periculoase, cadavre animale) la fosta unitate militară din Drumul Bătăniei. Urmează să finalizăm și cele 20 de străzi, majoritatea din zona 100, care au fost modernizate prin PNDL, precum și acele tronsoane care fac legătura între drumul de centură și zona centrală (419, 420, 421).

– Toate acestea sunt deja în lucru sau există finanțare pentru realizarea lor?

R: Cele de care vă spuneam sunt în curs de execuție, dar unele nu sunt vizibile cetățenilor, deoarece suntem în faza de licitare sau de pregătire a lucrărilor. Avem o serie de proiecte câștigate, care vor deveni realitate în următorii ani și vor contribui la sporirea gradului de confort al cetățenilor.

În toamnă se deschide creșa construită de guvernul maghiar, prin Biserica Reformată și vom construi o unitate de învățământ asemănătoare în cartierul nou (zona 500) de la intrarea în Pecica. Tot în domeniul educației, reabilităm și eficientizăm energetic școala din Turnu și grădinița cu program prelungit de lângă piață. Dacă tot vorbim de școli, nu pot să nu amintesc modernizarea completă a clădirii principale a Școlii Gimnaziale nr. 2. Aflată în Piața Regele Mihai I din centrul orașului, este una dintre cele mai reprezentative clădiri din Pecica. Pe lângă faptul că oferă condiții moderne elevilor, școala și-a recăpătat strălucirea de odinioară, iar curtea a fost reamenajată, cu două terenuri de sport.

Parcul de agreement de aproape cinci hectare, inaugurat în toamnă, a devenit principalul loc de promenadă și de petrecere a timpului liber pentru familiile cu copii mici și tinerii din orașul nostru. Am transformat un teren nefolosit, aflat la doi pași de centrul orașului, din fonduri europene. Tot în cadrul proiectului vom amenaja un drum asfaltat până în oraș. Vom moderniza și trei drumuri de exploatare agricolă, cu lungimea totală de 8,461 kilometri, care vor face, în același timp, legătura între Pecica, Turnu și Sederhat. Intravilanul din suprafața teritoriului administrativ al orașului Pecica a crescut cu peste 80% în urma aprobării noului Plan Urbanistic General (P.U.G.), la 2 216,77 hectare. Acesta vine în sprijinul investitorilor şi ține cont de zonele industriale deja existente, precum și de zona de servicii creată la ieșirea din Pecica, la urcarea pe Autostrada A1. De asemenea, se facilitează construirea de locuințe de către cetățenii orașului şi de cei care doresc să se mute în Pecica. Dorim să obținem finanțare pentru a termina construcția școlii gimnaziale de la intrarea în Pecica, începută cu ani în urmă de Ministerul Educației și lucrăm la reproiectarea clădirii, urmând să fie una dintre cele mai moderne unități de învățământ din județ, care va folosi energie regenerabilă.

Nu de mult am finalizat un amplu proiect de eficientizare a iluminatului public, prin care am redus cu 50% consumul de energie electrică prin montarea a peste 2000 de corpuri de iluminat LED și urmează un alt proiect pentru străzile care nu au putut fi cuprinse inițial. Suntem pe ultima sută de metri cu construirea celor 30 de garaje din zona de blocuri Iril, unde reamenajăm spațiile verzi și construim alei pentru locatari.

– De care dintre proiecte sunteți cel mai mândru?

R: E greu să aleg unul, dar pot spune că utilizarea apei geotermale este un proiect pe care ni l-am dorit de mulți ani. Construirea unui ștrand termal este un vis vechi al pecicanilor, pe care „l-am moștenit” odată cu scaunul de primar, dar nu au existat linii de finanțare pentru acest obiectiv și a trebuit să pornim de la zero. Primul pas a fost să găsim modalitatea de exploatare a acestui zăcământ natural: forarea celor două fântâni, deoarece apa trebuie reintrodusă în sol. Lucrările au fost realizate de o asociere de firme din Arad, Oradea și Szeged, maghiarii având experiență mult mai mare în utilizarea apei termale. S-a forat zi și noapte, până la adâncimea de 1200 de metri, dar rezerva de apă termală o exploatăm de la aproximativ 730 de metri. Vă spun sincer că avem una dintre cele mai curate ape termale pe care le-am văzut, fără culoare sau miros neplăcut, cu temperatura de 46-47 de grade Celsius.

Proiectul „Sistem de producere și distribuție a energiei termice, utilizând energie geotermală în Orașul Pecica”, prevede realizarea rețelei cu lungimea de 1,33 de kilometri, prin care se va realiza încălzirea cu apă geotermală a 13 clădiri din zona centrală (școli, grădinițe, hala agroalimentară, sala de sport și sediile primăriei). Proiectul cu valoarea de aproape 5 milioane de euro se realizează din fonduri de la Uniunea Europeană, prin Programul Operațional Infrastructură Mare.

– E un plan ambițios, cel legat de ștrandul termal. Pecicanii vor să știe când va deveni realitate?

R: Acesta este doar primul pas din strategia noastră de a valorifica această comoară naturală pe care o posedăm și a rămas, din păcate, neexploatată de decenii întregi. În următorii ani dorim să oferim posibilitatea agenților economici și persoanelor fizice să se racordeze la sistemul de energie termică. Trebuie să știți că lucrăm deja la proiectul viitorului ștrand, pentru ca atunci când se vor deschide linii de finanțare, să fim cu documentația pregătită și să le putem accesa. Important este să găsim finanțarea, deoarece suntem siguri că obiectivul va avea succes în rândul pecicanilor și celor din localitățile învecinate. Având statutul de stațiune turistică de interes local vom putea accesa linii de finanțare specifice acestui domeniu.

– Ce vești aveți pentru locuitorii satelor aparținătoare?

R: În satul Turnu a fost recepționat recent terenul de sport și spațiul de joacă din curtea unității de învățământ. Lucrăm la modernizarea completă a căminului cultural și la baza sportivă, dar avem depuse mai multe proiecte pentru confortul locuitorilor de aici. Aș aminti introducerea rețelei de apă și de canalizare în satele aparținătoare Turnu și Sederhat, precum și pe străzile din Pecica unde nu există aceste utilități, prin PNRR, racordarea celor două sate la rețeaua de gaz sau construirea unei săli de sport în Turnu.