Expoziţii în „Noaptea Muzeelor”

ARAD. Noaptea Europeană a Muzeelor este un eveniment de succes iniţiat de Ministerul Culturii şi Comunicării din Franţa şi aflat deja la a unsprezecea ediţie. Evenimentul este patronat, în mod tradiţional, de Consiliul Europei, de UNESCO și de Consiliul Internațional al Muzeelor (ICOM).
Complexul Muzeal Arad v-a pregătit pentru această noapte de 16 mai (între orele 20.00 – 02.00) evenimente și expoziții speciale. Vă prezentăm acum câteva dintre expoziţiile pe care le puteţi vedea:
Mănăstirea Bizere
La Palatul Cultural (Piaţa George Enescu 1, Arad) în cadrul Expoziției de arheologie și istorie (intrarea dinspre Bulevardul Dragalina) puteţi admira
expoziția „Mănăstirea Bizere – Viața monastică, artă și tehnologie”, organizată în colaborare cu Universitatea „1 decembrie 1918” Alba Iulia. Proiectul expozițional, coordonat de dr. Ileana Burnichioiu (Universitatea „1 decembrie 1918” Alba Iulia) are drept scop valorificarea rezultatelor cercetărilor arheologice de la situl Mănăstirea Bizere, comuna Frumușeni/județul Arad și a fost vernisat anul trecut la Alba Iulia cu prilejul Conferinței internaționale „Monastic life, art and technology in 11th – 16th century”.
Situl a intrat în atenţia arheologilor arădeni în anul 1981, dar abia în anul 2001 au fost reluate cercetările, când au fost relevate palatal abaţial şi cimitirul iar în anul 2003 au fost descoperite mozaicurile din biserica mănăstirii – de tradiţie bizantină şi romanică (asemănătoare cu cele descoperite în nordul Italiei la Aquileea). În anul 2008 situl arheologic de la Frumuşeni a oferit arheologilor o altă inedită descoperire din secolul al XII-lea: amprenta în mortar a unei bărci, de 12,5 metri lungime, folosită la vremea respectivã, cel mai probabil, ca varniţă.
În anul 1183 a fost atestată pentru prima dată abaţia care avea hramul Sfintei Fecioare Maria, pentru ca la sfârşitul secolului al XII-lea Mănăstirea Bizere să funcţioneze ca lăcaş benedictin, aflat sub patronaj regal. Din 1263 datează prima referire la domeniul mănăstirii, când mănăstirea, cu un număr de 23 călugări, avea un venit anual de 4.000 bolovani de sare, întrucât abaţia controla transportul de sare pe râul Mureş. Din secolul al XIV-lea mănăstirea benedictină a cunoscut o constantă decădere, iar la 1557 (după devastatoare expediţie mililtară turcească condusă de Kasson Bey în părţile Aradului şi datorită Reformei religioase), mănăstirea nu mai era consemnată ca fiind funcţională, acelaşi destin fiind rezervat şi altor lăcaşe de cult de pe valea Mureşului.
Colectivul ştiinţific, responsabil de cercetările arheologice de la situl Mănăstirea Bizere în 1981 şi 2001-2009, a fost format din specialiştii Complexului Muzeal Arad – Mircea Rusu (responsabil şantier în 1981), Mircea Barbu, drd. George P. Hurezan, dr. Peter Hügel, dr. Florin Mărginean, drd. Kopeczny Zsuzsanna (Muzeul Banatului Timişoara) şi dr. Adrian Andrei Rusu, cercetător la Institutul de Arheologie şi Istorie a Artei Cluj-Napoca şi dr. Ileana Burnichioiu de la Universitatea „1 decembrie” Alba-Iulia, împreună cu studenţi de la Universităţile din Cluj-Napoca, Timişoara şi Alba-Iulia.
Expoziție de numismatică
„Ocolul Pământului în 8000 de monede. Din colecția Kiss Gabriel” reunește monede și curiozități numismatice din întreaga lume. Toate exponatele aparțin arădeanului Kiss Gabriel, colecționar și pasionat numismat.
Amintiri fotografice arădene
Expoziția „Zâmbiți, vă rog! Tessék mosolyogni! Bitte lächeln! Amintiri fotografice arădene”, ilustrează evoluția tehnicii în domeniul fotografie, de la sfârșitul secolului al XIX-lea și până la sfârșitul secolului trecut. Alături de fotografiile realizate în atelierele unor cunoscuți fotografi arădeni de la începutul secolulului trecut, sunt expuse valoroasele colecții de aparate și tehnică de fotografiat ale unor colecționari arădeni: Mircea Boran, Virgil Jireghie, Jarco Simion, Virag Iosif, , Marius Luffer, Ioan Scripciuc.
Un secol de istorie naturală
În Expoziţia Ştiinţele Naturii (intrarea dinspre Parcul copiilor) puteţi vedea
expoziţia „Un secol de istorie naturală. Comori ale patrimoniului arădean în colecţia Gimnaziului Superior Regal”
Este o colecţie alcătuită din 164 de piese naturalizate (păsări, mamifere, peşti, reptile), cu valoare istorică, patrimonială, dar şi deosebit de atent conservate, ilustrează natura arădeană acum o sută de ani. Vechimea pieselor este dovedită de etichetele originale care s-au păstrat în mare parte. Expunerea Colecţiei Gimnaziului Superior Regal din Arad, alături de piesele naturalizate aflate in patrimoniul muzeului, permite o prezentare complexă a faunei din această zonă geografică.
Odiseea unei monoxile
În acelaşi spaţiu sunteţi aşteptaţi la expoziție și proiecție de film: „De la lemnul scobit la piesa de tezaur. Odiseea unei monoxile”
În anul 2012, o echipă de cercetători din cadrul Universităţii „Ovidius” din Constanţa, care efectua o deplasare pe Mureş cu scopul de a observa starea de conservare a habitatelor şi eroziunea malurilor, în virtutea unui contract privind monitorizarea biodiversităţii, încheiat cu administraţia Parcului Natural Lunca Mureşului, a identificat urmele unui debarcader și o monoxilă în malul stâng al Mureşului, între Insula a 3-a şi comuna Zădăreni. Ulterior, ambarcaţiunea a fost recuperată şi dusă la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Lunca Mureşului unde fost expusă pentru public. După ce a fost conservată de către o echipă de specialişti de la Muzeul Banatului Timișoara, Muzeul Județean Satu Mare și Complexul Muzeal Arad, monoxila a fost transferată în locul actual de expunere.
Numeroase monoxile descoperite datează din Neolitic şi Epoca Bronzului, acest tip de ambarcaţiune continuând să fie folosit de-a lungul Evului Mediu şi până în Epoca Modernă. Pe de altă parte, deja din Epoca Bronzului, sunt cunoscute monoxile placate în exterior cu scânduri, precursoare ale bărcilor din scânduri. Monoxilele au fost utilizate pentru transportul de persoane (în funcţie de dimensiune, puteau oferi loc pentru 4 – 80 de oameni), de marfă (materie primă sau produse finite), pentru pescuit şi, nu în ultimă instanţă, ca ambarcaţiuni de război (chiar maritim). Pentru utilizarea monoxilelor pe Mureş, domeniile de interes sunt: transportul de persoane, de bulgări de sare, minereu şi de produse finite.
Expoziţie şi atelier
La Muzeul de Artă (Str. Gh. Popa 2-4, etaj 2) puteţi admira o expoziție de artă românească și europeană. Iar în expoziția și atelierul interactiv al artistului vizual Adrian Sandu sunteţi invitaţi în spaţiul de lucru al artistului, un spațiu în care publicul nu are prea des ocazia să intre, un spațiu rezervat de regulă doar colegilor de breaslă, criticilor sau colecţionarilor.
Portretul de la „Clio”
La Sala Clio (Str. Horea 10) vă aşteaptă expoziția „Portretul: subiect/subiectivism” o selecție asupra lucrărilor de pictură și sculptură românească din colecția muzelui arădean (Curator: Adriana Pantazi). Portretele, autoportretele și compozițiile cu figuri ilustrează curente artistice și maniere de lucru din intervalul secolelor XIX-XX. Vor fi expuse portrete Biedermeier (Ion Negulici), clasice sau în manieră academică (Mihail Töpller, Barbu Iscovescu, C.D. Rosenthal, Constantin Lecca, Gheorghe Tattarescu, Theodor Aman, G.D. Mirea, D.D. Mirea), portrete, autoportrete si compoziții cu figuri realizate de artiști moderni (Nicolae Grigorescu, Ion Andreescu, Ștefan Dimitrescu, Nicolae Tonitza, Kimon Loghi, Iosif Iser, Jean Al. Steriadi, Theodor Pallady, Tasso Marchini, Romul Ladea). Lucrări semnate de pictori activi în a doua jumătate a secolului XX (Corneliu Baba, Alexandru Ciucurencu, Petre Hârtopeanu, Lucia Pisso, Ion Pacea, Sever Frențiu, Eugen Popa) încheie cronologia expunerii. Aranjarea expoziției propune receptarea subiectului (portretul) atât din perspectiva evoluției curentelor artistice, cât și în urma unei analize comparative.
Tot aici, în seara zilei de 16 mai, elevi ai Liceului de Arte „Sabin Drăgoi” vor lucra portrete inspirați de maeștrii artei românești sau vor interpreta fizionomii contemporane.