JA. Domnule europarlamentar, cum vedeți actuala situație din Europa, la mai bine de un an și jumătate de la intrarea în pandemie și în criza sanitară cauzată de coronavirus?

Gheorghe Falcă. În primul rând trebuie să o spunem direct: lumea este într-o perioadă de schimbare profundă. Această perioadă de pandemie, criză sanitară și iată, acum, criza energetică, vin să confirme că avem nevoie de o altă abordare, de o viziune nouă în ceea ce privește viitorul și dezvoltarea Uniunii Europene ca întreg și a fiecărui stat membru în parte. Vorbim astăzi de digitalizare, globalizare, migrație, dezvoltare demografică, noi provocări de securitate. Toate au afectat Europa, iar modul în care înțelegem să facem față acestor provocări va fi definitoriu.

Aici aș vrea să mă refer în mod special la Grupul Popular European (PPE) din care fac parte, cel mai numeros grup de tradiție din Parlamentul European. Misiunea noastră, ca europarlamentari din Grupul PPE este să muncim astăzi, împreună, pentru a ne păstra șansele în lumea de mâine. Domnul președinte PPE, Manfred Weber, a sintetizat exact ceea ce trebuie să avem în primul rând în vedere: în vremuri pline de provocări, vom fi o forță în apărarea valorilor noastre europene.

Alături de colegii mei am militat pentru o politică de redresare axată pe principiile creștin-democrate, scopul final fiind crearea unei Europe mai puternice, de încredere care să își servească cetățenii. Astfel că astăzi avem cel mai mare pachet de stimulente din istorie.

JA. Dacă ați amintit de acest pachet de redresare, ce vizează în mod special acest mecanism de redresare europeană și care sunt țintele generale ale sale?

G.F. Bugetul pe termen lung al UE 2021-2027 și NextGenerationEU, așa numitul NGEU, este instrumentul temporar conceput pentru a stimula redresarea, formând cel mai mare pachet de stimulente finanțat vreodată în Europa. Reconstruirea Europei după perioada COVID-19 este o muncă pe care o vom duce integrat și solidar, cuantumul total al alocărilor fiind de 2.018 miliarde euro. Este o reconstrucție prin care Europa trebuie să devină mai reziliență, ecologică și digitalizată.

Desigur, noul buget pe termen lung consolidează și mecanismele de flexibilitate, pentru ca atunci când alte situații neprevăzute vor apărea, Europa să poate reacționa mult mai rapid și eficient. Poate cel mai important lucru despre aceste buget conceput să relanseze Europa este că a fost proiectat astfel încât să răspundă nu numai realităților actuale, ci și incertitudinilor viitoare.

JA. Concret, în ce direcții vor fi investite cele peste două mii de miliarde de euro?

G.F. Mai mult de jumătate din sumă merge pentru modernizare, referindu-mă în special la cercetare și inovare, prin intermediul Orizont Europa, la o tranziție climatică și o tranziție digitală echitabile, prin intermediul Fondului pentru o tranziție justă și al programului Europa digitală, sau la pregătirea, redresarea și reziliența prevăzute în Mecanismului de redresare și reziliență, al rescEU și al unui nou program în domeniul sănătății: „UE pentru sănătate”.

Dar nu doar aceste direcții sunt vizate. Pachetul se concentrează și pe modernizarea politicilor tradiționale, cum ar fi politica de coeziune și politica agricolă comună, pentru a maximiza contribuția acestora la prioritățile Uniunii, combaterea schimbărilor climatice, cu 30 % din fondurile UE, cea mai mare pondere din bugetul european de până acum, dar și pe protecția biodiversității și egalitatea de gen. Rezumând, bugetul european este un buget al viziunii și a viitorului, fiind o oportunitate extrem de mare pentru fiecare stat membru în parte să facă astăzi pașii decisivi pentru generația de mâine.

JA. Dacă ne referim la România, care sunt punctele forte ale Planului Național de Redresare și Reziliență și ce care ar trebui să fie direcția pe care țara noastră să o urmeze?

G.F. România a reușit să vină în fața instituțiilor europene cu un Plan Național de Redresare și Reziliență extrem de bine structurat, un plan care dacă va fi implementat așa cum a fost el gândit va fi punctul din care țara noastră poate începe o dezvoltare și transformare fără precedent. PNRR-ul României are o valoare totală de 29,2 miliarde euro și cuprinde reforme și investiții în sectoare cheie: educație, protecția mediului și biodiversitate, managementul deșeurilor, transporturi sustenabile și infrastructură conectată, energie regenerabilă, politici publice de digitalizare și interconectare, sănătate și administrație. Toate aceste obiective pe care țara noastră și le-a propus sunt integrate în viziunea europeană, având un impact pe termen lung și se adresează atât nevoilor specifice identificate de noi, cât și celor comunitare. Având acest plan aprobat și de la nivel european, de toate forurile, nu rămâne decât punerea lui în aplicare.

Subliniez încă o dată, este extrem de important să înțelegem oportunitățile pe care Europa, și implicit România, le au în acest moment, fiecare criză fiind și un impuls dat spre dezvoltare. Europa este un continent al valorilor și al demnității umane, valori care stau la baza programelor pe care Grupul PPE le susține și le promovează la toate nivelurile.

„România a reușit să vină în fața instituțiilor europene cu un Plan Național de Redresare și Reziliență extrem de bine structurat”