ARAD. Gheorghe Falcă, europarlamentar PNL, a trimis o scrisoare preşedintelui Parlamentului European, David Sassoli, în care i-a transmis acestuia că punctele din cadrul Pachetului Mobilitate I care vor aduce la diferențe majore între cele 27 de state membre europene, dar și o contradicție între Pachetul Mobilitate și Acordul Green Deal prin care se țintește o reducere a poluării. „România are o poziție foarte clară în ceea ce înseamnă Pachetul Mobilitate: ne dorim promovarea acestuia în scopul în care a fost lansat. Pachetul Mobilitate trebuie să aducă o îmbunătățire a condițiilor de muncă pentru conducătorii auto, precum și asigurarea eficienței și sustenabilității sectorului de transport și asigurarea unei bune funcționări a Pieței Interne europene. În ciuda tuturor eforturilor, depuse atât la nivelul Consiliului, cât și la nivelul Parlamentului European, actualul Pachet conține prevederi care sunt clar problematice și care vor avea un efect negativ crescut la nivelul sectorului de transporturi având în vedere actuala criză de sănătate publică. Nu doar România are nemulțumiri vis-a-vis de actualul Pachet Mobilitate I. Nouă țări din cele 27, Bulgaria, Cipru, Estonia, Ungaria, Lituania, Letonia, Malta, Polonia și România, prin miniștrii afacerilor externe și ai transporturilor au transmis o scrisoare comună cu privire la poziția lor. România a venit cu argumente clare împotriva adoptării Pachetului Mobilitate. Există două perspective pentru care promovarea Pachetului Mobilitate nu este oportună: situația industriei de transport nu mai corespunde cu cea analizată în evaluarea de impact realizată de către Comisie la prezentarea propunerii și îndepărtarea de la scopul Pachetului Mobilitate. Ținta acestui Pachet a fost întărirea Pieței Interne și eficientizarea transportului rutier, dar unele măsuri introduse sunt contrarea acestor deziderate”, declară Gheorghe Falcă.

Europarlamentarul PNL explică punctual motivele pentru care Pachetul Mobilitate I nu trebuie adoptat în actuala formă: „Criza cauzată de răspândirea coronavirusului și de măsurile de stopare a pandemiei au afectat și vor afecta pe termen lung industria de transport. Avem nevoie de un sector de transport rutier solid, acesta fiind una din principalele forțe care au sprijinit sistemul medical și a contribuit la supraviețuirea economică în perioada crizei. Pe de altă parte, întoarcerea vehiculului la fiecare opt săptămâni în statul membru de stabilire a firmei, sub sancțiunea pierderii licenței de transport, nu aduce beneficii, ci doar probleme. Creșterea parcursului în gol afectează obiectivele climatice ale UE, întrucât mărește inutil emisiile de CO2. Se adaugă oboseala inutilă a șoferului, dar și periclitarea siguranței rutiere. Mai mult, întoarcerea vehiculului este discriminatorie față de transportatorii stabiliți în statele membre periferice (toți cei care contestă Pachetul Mobilitate), întrucât interpune distanțe colosale de parcurs pentru a ajunge la locul în care prestează servicii. În unele cazuri, barierele geografice sunt insurmontabile (este cazul statelor membre insulare). O altă măsură care pune bariere inutile în calea prestării de servicii este perioada de prohibiție (cooling off) în care un transportator nu mai are dreptul să opereze cabotaj într-un stat membru străin. Mai mult, obligarea conducătorului auto de a reveni la sediul firmei la 3 – 4 săptămâni pentru a-și petrece timpul liber este o altă măsură care este discriminatorie față de transportatorii din Est. Obligarea acestuia de a se întoarce îi încalcă dreptul fundamental de a-și alege unde își petrece timpul liber. Petrecerea repausului săptămânal în cabină nu ar trebui interzisă; ea are valoare de distanțare socială pentru prevenirea răspândirii COVID”.

În final, cele 9 state membre apreciază că Pachetul Mobilitate este restrictiv, împovărător atât din punct de vedere administrativ cât și financiar. „Toate reglementările din actualul Pachet Mobilitate pun transportatorii din afara Uniunii într-o poziție concurențială avantajoasă față de cei din interior, iar pentru combaterea acestui avantaj incorect, prin renegocierea acordurilor bilaterale, statele membre din Est vor trebui să cedeze foarte mult”, încheie Falcă.