Rar se întâmplă ca o temă să adune în aceeași sală medici, psihologi, lideri religioși, operatori economici și aleși locali, fiecare vorbind dintr-o perspectivă diferită, dar asupra aceluiași fenomen.

Dezbaterea organizată de Instituția Prefectului pe tema reglementării jocurilor de noroc a fost, dincolo de subiectul în sine, un exercițiu autentic de „democrație participativă”, după cum a remarcat prefectul Mihai Pașca. Moderând întâlnirea, Pașca a explicat că demersul vine să completeze consultarea lansată de Primăria Municipiului Arad, dar că o decizie matură nu poate fi redusă la un simplu „da” sau „nu”.
„Am văzut că Primăria Municipiului Arad a lansat o consultare publică. Este un lucru bun. Dar cred că avem nevoie de mai mult decât un simplu da sau nu. Avem nevoie de o dezbatere reală, în care să auzim argumente pro și contra, pentru ca decizia Consiliului Local să fie una asumată.”
Prefectul a indicat și câteva cifre semnificative, prezente în statisticile autorității naționale din domeniu: aproximativ 900 de aparate în exploatare în județ, dintre care 699 în municipiu, respectiv 44 de locații în Arad, ceea ce ar echivala cu o sală la aproximativ 3.300 de locuitori.

În deschiderea primului panel, medicul psihiatru Dorina Oniță, de la Centrul de Sănătate Mintală Arad, a vorbit despre schimbarea de perspectivă pe care o aduce transferul responsabilitatății autorizării către administrația locală, subliniind că „fiecare autorizare nu va mai reprezenta doar un simplu act birocratic, ci practic un act de protecție a sănătății publice”. În intervenția sa, a descris evoluția fenomenului în ultimele decenii: de la aparatele tip slot, care au făcut accesul facil și au mutat jocul de noroc din zona „cazinourilor exclusiviste” în spații de cartier, la pariurile sportive, care introduc „iluzia competenței”, și până la platformele digitale, care reduc dramatic barierele de intrare.
Medicul a insistat asupra vulnerabilității adolescenților și tinerilor, explicând că aceștia sunt atrași de recompense imediate și nu au încă un control matur al impulsurilor. Ea a arătat că expunerea începe devreme, inclusiv prin mecanisme de tip gambling imitate în jocurile video, și a atras atenția că, într-un mediu în care sălile de joc sunt omniprezente, inițierea devine o banalitate. Primele efecte vizibile, a avertizat specialistul, sunt comportamentale: creșterea impulsivității, agresivitate în contextul pierderilor, violență verbală și uneori fizică, urmate de abandon școlar și scădere a performanțelor profesionale. În timp apar complicațiile majore – anxietate, depresie, consum de alcool și droguri, datorii, împrumuturi și furturi în familie, pierderea locului de muncă, divorț și probleme penale –, iar uneori se ajunge la tentative de suicid.
Pentru decizia administrativă locală, dr. Oniță a indicat trei puncte sensibile: proximitatea față de școli și zone frecventate de minori, densitatea spațiilor de joc și rolul reclamelor. Ea a subliniat că publicitatea care asociază jocurile de noroc cu succesul, statutul și performanța induce o percepție falsă despre control și despre un risc scăzut, devenind un factor declanșator pentru persoane vulnerabile emoțional și un stimul puternic pentru adolescenți. În final, mesajul său a fost că orice măsură luată la nivel local trebuie gândită ca prevenție și că autoritățile nu vor fi evaluate „după numărul de autorizații”, ci după siguranța și sănătatea comunității.
Drumul spre infracționalitate
În același panel, subinspectorul Diana Cintean, psiholog în cadrul Penitenciarului de Maximă Siguranță Arad, a vorbit despre modul în care dependența de jocuri de noroc conduce spre comiterea de infracțiuni. Ea a precizat că, în penitenciar, fiecare persoană privată de libertate este evaluată și „se cunosc poveștile din spate”, iar jocul patologic este o dependență comportamentală, mai puțin vizibilă public decât dependențele de alcool sau substanțe. Pentru a ilustra legătura dintre jocul patologic și infracționalitate, psihologul a prezentat cazul unui tânăr de 30 de ani, care a avut primul contact cu jocurile de noroc la 22 de ani, a pierdut controlul după câteva luni, a început să vândă bunuri din casă, să amaneteze obiecte de valoare și a ajuns să comită tâlhării pentru a face rost de bani, pe fondul unei escaladări rapide. În acest prim pas, tânărul a ajuns să conștientizeze dependența, existând șanse de recuperare. În cel de-al doilea caz, însă, a fost vorba despre un bărbat de vârstă medie, care execută o pedeapsă mare pentru furt, la care escaladarea a fost treptată, iar jocul era asociat cu statutul și controlul, fără ca acesta să conștientizeze problema, reușind să găsească, în continuare, mecanisme justificatorii.

La dezbatere au participat și reprezentanți ai culltelor religioase care s-au referit la subiect din perspectiva morală și spirituală. Consilierul cultural al Arhiepiscopiei Aradului, pr. lect. dr. Tiberiu-Paul Ardelean, a vorbit despre preocuparea Bisericii Orodoxe pentru credincioșii cu adicții, subliniind faptul că la Arad, au fost puse deja bazele unui centru în care astfel de cazuri de dependențe să fie tămăduite de specialiști. A precizat însă, că este de dorit ca oamenii să nu ajungă în astfel de situații, fapt pentru care consideră că este nevoie de măsuri concrete pentru a reduce expunerea credincioșilor.

În același registru spiritual, pastorul Cristi Bărbosu, de la Biserica Harvest, a argumentat că gambling-ul nu produce doar efecte materiale, ci și relaționale și spirituale, pentru că omul este „cu trup și cu suflet”. În discursul său, a respins ideea că jocurile ar fi neutre, afirmând că sunt înrădăcinate în lăcomie și în promisiunea câștigului rapid, „pe seama pierderilor altora”, cu efecte care se răsfrâng nu doar asupra celui care joacă, ci și asupra familiei și anturajului. A invocat apoi, în termeni de credință, ideea consecințelor morale ale încălcării „legilor” morale, mergând până la a avertiza asupra unei responsabilități inclusiv pentru cei care susțin, promovează sau tolerează fenomenul, în special când au autoritate de a-l limita.

Ce spune industria
În partea a doua a întâlnirii, poziția industriei a fost exprimată de avocata Florentina Bocuț, din Baroul Bihor, care a precizat de la început că reprezintă operatori din municipiul și județul Arad:
„Această adicție va exista cu sau fără aceste locații. Dacă vom interzice total aceste activități, ele nu vor dispărea. Se vor muta într-o zonă gri, într-o zonă neagră, nereglementată și necontrolată.” Avocata a susținut că în spațiile autorizate există proceduri clare: verificarea identității la intrare, interdicția accesului minorilor, posibilitatea autoexcluderii pentru persoanele care își recunosc problema. În opinia sa, mutarea fenomenului în clandestin sau exclusiv în online ar elimina aceste filtre. „În momentul în care activitatea este reglementată, ea este controlată. Există lege, există sancțiuni, există verificări. În momentul în care o împingem în ilegalitate, controlul devine extrem de dificil, uneori imposibil.”
Florentina Bocuț a mai subliniat că operatorii contribuie la bugetele locale și centrale prin taxe consistente, plătesc chirii importante pentru spațiile ocupate și susțin locuri de muncă: „Nu putem ignora aspectul economic. Sunt contribuabili serioși la buget. Sunt spații în municipiul Arad care sunt ocupate și plătesc chirii substanțiale. Sunt angajați care își câștigă existența din această activitate.”
În același timp, ea a declarat că industria nu respinge ideea unei zonări. „Suntem de acord cu orice reglementare care limitează, structurează și supraveghează această activitate. Se poate stabili o distanță clară față de instituțiile de învățământ, față de instituțiile de cult. Se pot impune reguli suplimentare. Nu este o problemă.”
La rândul său, Mihai Gagu, reprezentant al unei firme din domeniu, a susținut că interzicerea nu rezolvă problema, ci o mută. „Dacă închidem sălile fizice, oamenii se vor duce în online. Acolo controlul este mult mai slab. Copiii pot lua datele părinților și pot juca. Dacă sute sau mii de oameni își pierd joburile, care este planul concret al administrației?”
Ce spun aleșii locali
La dezbatere au luat parte și consilieri locali, care vor fi chemați să voteze viitoarea hotărâre a Consiliului Local, odată ce aceasta va căpăta formă. Consilierul local AUR, Leo Aslău, a propus o soluție de compromis. „Nu spun că trebuie interzise total. Dar putem crea zone dedicate în afara centrului, poate chiar în afara municipiului, unde această activitate să fie concentrată.”
El a argumentat că astfel ar fi protejat centrul istoric, iar industria ar putea dezvolta facilități complementare.
Daniela-Arieta Săbău (USR) a confirmat existența unui proiect de hotărâre propus de filiala locală privind interzicerea activității, dar a admis că proiectul este perfectibil. „Este o hotărâre grea. Nu putem să tăiem dintr-o dată și apoi să ne întrebăm ce am făcut. Trebuie analizate toate argumentele.”
Codrin Vlad, consilier local USR în comuna Bata și fost consilier municipal, a atras atenția asupra fenomenului online. „Sunt profesor. Văd elevi care, în pauză, joacă online. Dacă închidem fizic, problema nu dispare.” El a mai subliniat că, din punct de vedere bugetar, contribuția jocurilor de noroc nu este determinantă pentru o administrație locală.
Dincolo de da sau nu

Dezbaterea nu a produs o concluzie unanimă și nici nu avea cum. În sală au coexistat două realități care nu se anulează una pe alta: pe de o parte, poveștile celor care au ajuns la datorii imposibile, la destrămarea familiei sau chiar la tentative de suicid; pe de altă parte, argumentul legalității unei activități autorizate, contribuțiile fiscale și teama că interdicția ar muta fenomenul în zona online sau în spațiul clandestin.
Prefectul Mihai Pașca a închis întâlnirea subliniind că rolul acestei dezbateri nu este să decidă, ci să clarifice: „Decizia aparține Consiliului Local. Important este ca ea să fie luată în cunoștință de cauză, după ce au fost auzite toate vocile.”
Așadar, în acest moment, pe masa aleșilor locali se află mai multe variante: interzicerea totală, zonarea strictă – eventual în afara centrului sau la periferia orașului – sau menținerea activității cu reguli suplimentare de limitare a expunerii. Fiecare opțiune are consecințe economice, sociale și simbolice.

Iar votul care va urma nu va fi doar despre autorizații. Va fi despre ce fel de echilibru își dorește Aradul între libertatea economică și protecția socială.