În zona Mureșului Mort, solul este în unele locuri fierbinte și foarte afânat, iar sub stratul de suprafață se observă urmele arderii. Rădăcinile arborilor se carbonizează, iar atunci când incendiul ajunge la suprafață, focul se poate extinde la vegetație și la copaci. Ovidiu Pîrv, reprezentant al Parcului Natural Lunca Mureșului, spune că a filmat inclusiv un arbore care ardea de la bază spre partea superioară.
„Am filmat cum ardea de jos în sus. E foarte interesant, e atipic să ardă așa un arbore, de jos în sus. Se poate vedea foarte bine cum s-a extins de la albia Mureșului Mort spre lateral, se văd zonele care încă fumegă și ajunge până la baza copacilor și efectiv copacii încep să ardă de jos în sus. E un incendiu care efectiv nu mai se oprește”, spune Ovidiu Pîrv. În unele puncte, solul afectat de incendiu este atât de afânat încât piciorul se poate scufunda în el.
Urmele incendiului subteran sunt vizibile la baza arborilor. În anumite puncte, rădăcinile au ars lent și s-au carbonizat, iar copacii au căzut după ce sistemul radicular a fost afectat. În alte puncte, rădăcinile carbonizate și materialul din jurul lor s-au întărit în urma arderii.
Incendiul s-a propagat în luna iulie din zona Mureșului Mort spre terenul forestier din apropiere. Aproximativ 30 de hectare de vegetație forestieră din Fondul Forestier Național au fost afectate în decurs de două zile.

„De la albia Mureșului Mort, incendiul s-a propagat și în terenul forestier aferent. Undeva la 30 de hectare de vegetație forestieră din Fondul Forestier Național au ars în cursul lunii iulie, aproximativ pe parcursul a două zile. Fenomenul a fost influențat de căldura foarte mare, de temperaturile foarte ridicate, dar și de vânt”, spune Ovidiu Pîrv.
Potrivit acestuia, din zona în care se afla focarul, incendiul s-a propagat lateral pe o distanță de până la aproximativ 500 de metri.Au intervenit de șapte oriPompierii militari arădeni au fost solicitați în repetate rânduri în ultimele luni. Au existat șapte intervenții pentru stingerea incendiilor din zonă, însă focarele au apărut în puncte diferite.
„Pompierii militari arădeni au intervenit de șapte ori în ultimele luni. În aceste momente, împreună cu alte structuri de la nivel național și nivel central, pompierii militari arădeni cercetează cauza probabilă a producerii incendiilor în zonă. Se cercetează ce substanțe este posibil să se afle în solul din zonă și ce alte măsuri se pot întreprinde pentru lichidarea în totalitate a focarelor din zona respectivă”, au transmis reprezentanții ISU Arad.

Măsurătorile nu au indicat gaze

Una dintre variantele verificate a fost existența unor gaze în subteran. Specialiștii chemați în zonă au făcut măsurători, însă, potrivit reprezentantului parcului, acestea nu au detectat gaze. Cauza care întreține arderea nu este, prin urmare, stabilită. Ovidiu Pîrv spune că una dintre ipotezele pe care le ia personal în calcul este existența unui strat de turbă, dar subliniază că această variantă nu este confirmată. Nu s-a stabilit nici la ce adâncime se află materialul care arde. Urmează să fie făcute investigații suplimentare, iar pentru identificarea cauzei ar urma să fie solicitat și sprijinul unor specialiști din alte zone ale țării.
Un factor care ar putea favoriza situația actuală este lipsa apei. Incendiul se manifestă în zona unui braț mort al Mureșului, dependent de nivelul râului. Ovidiu Pîrv spune că în ultimii aproximativ zece ani a văzut zona inundată complet o singură dată. Atunci când nivelul Mureșului crește suficient, apa ajunge și în această zonă. În perioadele în care nivelul râului este scăzut, albia rămâne uscată.

„Un motiv pentru care avem acest incendiu subteran este că de aproape zece ani albia Mureșului Mort nu a mai fost inundată complet. Mureșul Mort este legat de nivelul apei din Mureș. Dacă nivelul apei din Mureș crește mai mult peste medie, o să avem și aici porțiuni în care este umectat și apare apă. Când este sub nivelul mediu, cum este acum, foarte mic, automat apa dispare din zonă”, explică Ovidiu Pîrv. Seceta este astfel luată în calcul ca factor care favorizează uscarea solului și propagarea incendiului, fără a exista însă, în acest moment, o concluzie că ea reprezintă cauza arderii subterane.

Soluția propusă: apă în Mureșul Mort

Până când va fi identificată cauza, reprezentanții Parcului Natural Lunca Mureșului propun umezirea zonei pentru a împiedica extinderea focarelor. Una dintre variante este dirijarea spre Mureșul Mort a apei provenite de la Stația de Epurare Arad. Potrivit lui Ovidiu Pârv, ar fi vorba despre aproximativ 16.000 de metri cubi de apă zilnic. Scopul este, în primul rând, limitarea extinderii incendiului până la stabilirea cauzei. Este luată în calcul și aducerea apei prin canalul Mureșel. Potrivit informațiilor din teren, canalul are aproximativ nouă kilometri până în zona afectată, iar pentru această variantă ar urma să fie purtate discuții și cu reprezentanții ANIF.

Se tem pentru animale și pădure

Situația îi îngrijorează și pe cei care locuiesc sau au terenuri și animale în apropiere. O femeie care are un adăpost de animale în zonă spune că a văzut pământul arzând atunci când a mers după animale.
„Am ajuns acolo după animale, lângă pădure, și ardea. Ardea pământul pur și simplu. Eu am fost foarte surprinsă și am întrebat cine ar putea să vină să dea foc chiar aici, la pădure, într-un loc atât de pustiu, și mi-au spus că tot timpul arde de sub pământ. Nu există explicație. Nu știe nimeni, de fapt, de unde și cum se întâmplă”, povestește aceasta.

Rangerii Parcului Natural Lunca Mureșului patrulează în zonă pentru a observa apariția unor noi focare și pentru a putea da alerta dacă incendiul se extinde. În paralel, pompierii și celelalte structuri implicate încearcă să stabilească ce anume întreține arderea în subteran și ce măsuri pot duce la lichidarea completă a focarelor.