Omul care, la propriu, a deschis poarta fabricii și drumul spre protest este Liviu Sabău. După 36 de ani, vorbește însă cu amărăciune despre prezent.
„Da, eu am deschis poarta”, spune acesta, dar mărturisește că este profund dezamăgit de felul în care arată România astăzi. Nu crede că țara este așa cum și-au imaginat-o cei care au riscat atunci, iar dacă ar fi știut parcursul ei, admite că nu știe dacă ar mai fi procedat la fel. La scurt timp după Revoluție, chiar el a simțit reversul „lumii libere”.
În 1992, fabrica s-a închis, iar Liviu Sabău a devenit șomer. De altfel, cu foarte puține excepții, majoritatea fabricilor din care oamenii au ieșit atunci în stradă nu mai există astăzi. Multe au fost demolate, fiind înlocuite de zone comerciale sau imobiliare.
În fața fostei fabrici Orologerie a fost ridicat și sfințit noul monument dedicat momentului în care a început Revoluția la Arad. Viceprimarul municipiului, Lazăr Faur, a vorbit despre importanța marcării acestui loc și despre datoria comunității de a nu uita istoria și sacrificiul celor care au avut curaj să iasă atunci în stradă.
După ceremonialul de aici, participanții au refăcut simbolic traseul parcurs de revoluționari în decembrie 1989: la fosta fabrică „Strungul”, la Troița Eroilor din Cimitirul Eternitatea și la Biserica – Paraclisul Martirilor din Piața UTA, unde au fost depuse coroane.
Dacă pentru mulți Revoluția înseamnă libertate și democrație, pentru cei care au pierdut oameni dragi, rana nu s-a închis nici după 36 de ani. Doina Nan și-a pierdut fiul, în vârstă de doar 18 ani, împușcat în 24 decembrie 1989. Spune că de atunci nu mai poate asculta colinde și nu mai împodobește bradul, iar fiecare lună decembrie înseamnă mai mult durere decât sărbătoare. Ceremoniile au continuat și în centrul Aradului, la Crucea Eroilor din Piața Revoluției și în fața Primăriei, loc în care, în 1989, peste 100.000 de oameni au ieșit în stradă.
Manifestările dedicate Revoluției vor continua luni și marți, inclusiv în fața sediului Poliției, la unitatea militară din Cetatea Aradului și la monumentul lui Toth Sandor, cetățeanul maghiar care a venit cu ajutoare în Arad și a fost împușcat mortal.
Aradul este considerat primul oraș din țară care s-a solidarizat oficial cu Revoluția de la Timișoara. În acele zile, 19 arădeni au murit, iar 38 au fost răniți. Alți cinci arădeni au murit în Timișoara, Turda și București.
FOTO: Vasile Obșitoș
Trimite articolul
XCei de atunci au vrut să scape de Ceaușescu și de comunismul sovietic, unii de acum vor să-i aducă “ânapoi”