PÂNCOTA. Pâncota, oraș situat la poalele Munților Zărandului, la aproximativ 40 de kilometri de municipiul Arad, păstrează o parte importantă din istoria viticulturii locale într-un muzeu născut din pasiunea și perseverența unui om. Preotul pensionar Petru Dărău a reușit să transforme o colecție de obiecte vechi, adunate încă din tinerețe, într-un spațiu dedicat tradiției vinului din Podgoria Miniș-Măderat.

Muzeul Viței de Vie și al Vinului a fost înființat în anul 2022, într-o aripă a fostului Castel Dietrich-Sukkowsky, una dintre clădirile reprezentative ale orașului. Alegerea locului nu este întâmplătoare. Construit în prima jumătate a secolului al XIX-lea de baronul József Dietrich, castelul a aparținut ulterior familiei nobiliare Sukkowsky, care a administrat domeniul și viile din împrejurimi până la naționalizarea din perioada comunistă.
Muzeul funcționează în fostele dependințe gospodărești ale castelului, în apropierea spațiilor utilizate odinioară pentru prelucrarea strugurilor și depozitarea vinului.
Pâncota face parte dintr-o regiune cu o îndelungată tradiție viticolă, cunoscută inclusiv pentru soiul Mustoasă de Măderat, cultivat în Podgoria Miniș-Măderat.

O pasiune începută în adolescență
Povestea muzeului începe cu mult înainte de anul inaugurării. Crescut într-o zonă în care viile și livezile făceau parte din viața de zi cu zi, Petru Dărău a devenit interesat încă din adolescență de cultivarea viței de vie și de tehnicile de producere a vinului.
A început să colecționeze unelte, obiecte, documente și cărți vechi, iar în perioada liceului a încercat, împreună cu dirigintele său, să înființeze un muzeu de profil. Proiectul nu s-a concretizat atunci, însă ideea nu a fost abandonată.
Nici activitatea preoțească nu l-a îndepărtat de această pasiune. La vârsta de 59 de ani, Petru Dărău s-a înscris la un program de masterat în viticultură, la Universitatea de Științe Agricole din Timișoara, pentru a-și completa cunoștințele dobândite de-a lungul anilor.
A încercat din nou să pună bazele unui muzeu, dar o inundație i-a distrus o parte dintre exponate. A salvat ceea ce a putut și a continuat să adune obiecte, până când, în 2022, proiectul a devenit realitate.
Preocupările sale s-au extins și în domeniul cercetării, cu accent pe soiurile locale de viță de vie. Lucrarea sa de disertație, intitulată „Universalitatea viței de vie”, a stat ulterior la baza unui volum de specialitate, realizat în colaborare cu universitari din Timișoara și Chișinău.

De la cultivarea viței de vie la producerea vinului
Cele peste 300 de exponate provin din România, Ungaria, Serbia și Elveția și ilustrează evoluția tehnicilor și instrumentelor folosite în viticultură și vinificație.
Circuitul expozițional urmărește etapele muncii în vie și ale producerii vinului, de la pregătirea solului și îngrijirea butucilor până la recoltarea strugurilor, zdrobirea, presarea și transformarea mustului în vin.

Printre piesele deosebite se numără o presă mecanică din lemn, datând de la sfârșitul secolului al XIX-lea, pluguri vechi, teascuri, zdrobitoare și pompe manuale utilizate pentru transferul vinului dintr-un recipient în altul.
Una dintre pompele de stropit expuse datează din anul 1872. Construită din lemn, cu interiorul căptușit cu metal, aceasta amintește de metodele folosite de viticultori înainte de apariția echipamentelor moderne.
Colecția cuprinde și numeroase recipiente destinate păstrării și transportului vinului: butoaie din lemn, budane de mari dimensiuni, ulcioare, carafe, vase de lut, damigene împletite în nuiele și sticle vechi.
Vizitatorii pot descoperi, de asemenea, cosoare, foarfeci, sape și alte instrumente utilizate pentru tăierea și îngrijirea viței de vie, precum și echipamente folosite în trecut pentru combaterea dăunătorilor.
O altă parte a colecției este dedicată documentelor și mărturiilor istorice. Hărți, acte referitoare la proprietățile viticole, registre, fotografii de epocă și imagini ale muncilor agricole reconstituie viața comunităților din Podgoria Miniș-Măderat în secolele trecute.

O cameră dedicată gospodăriei tradiționale
Muzeul nu se limitează la istoria vinului. O încăpere separată, amenajată de profesoara Florina Cismaș, reconstituie interiorul unei gospodării tradiționale din zonă.
Majoritatea obiectelor expuse au aparținut familiei sale. Vizitatorii pot admira mobilier vechi, costume populare bărbătești și femeiești, covoare, ștergare, țesături, ceramică și obiecte de uz casnic.
Din colecție fac parte un război de țesut, o vârtelniță, un leagăn, vase și ustensile de bucătărie, o covată pentru frământatul aluatului, site, râșnițe, cântare, dar și tablouri de familie și lucrări cu tematică religioasă.
Împreună, aceste obiecte oferă o imagine a vieții cotidiene din gospodăriile de odinioară, completând povestea muncii în vie și a tradițiilor locale.

Proiect realizat cu sprijinul comunității
Înființarea muzeului a fost posibilă și datorită implicării mai multor persoane care au susținut inițiativa preotului Petru Dărău.
Un rol important l-a avut profesorul Traian Stepan, care a participat la restaurarea obiectelor ce alcătuiesc colecția. De asemenea, soția preotului, Maria Dărău, și fiii acestuia i-au fost alături pe parcursul anilor dedicați proiectului.
Muzeul a fost realizat prin colaborarea Asociației „Dărău Pro Pâncota”, ai cărei membri fondatori sunt Petru Dărău, Maria Dărău, Traian Stepan și Florina Cismaș, cu Primăria orașului Pâncota.

Administrația locală, condusă de primarul Dan-Ștefan Pocrișer, a pus la dispoziție spațiul și infrastructura necesare amenajării expoziției în Așezământul Cultural, o clădire renovată.
Dincolo de valoarea obiectelor expuse, Muzeul Viței de Vie și al Vinului reprezintă mărturia unei pasiuni cultivate timp de decenii. Prin colecția sa, Petru Dărău a reușit să păstreze o parte din istoria unei regiuni în care cultivarea viței de vie și producerea vinului au fost, vreme de generații, nu doar ocupații, ci și elemente definitorii ale identității locale.