ARAD. Peste 1.500 de credincioși au refăcut, în Vinerea Mare, Drumul Crucii, în cea mai veche mănăstire ortodoxă cu viață monahală neîntreruptă din România, Hodoș-Bodrog. Procesiunea este oficiată după modelul Patriarhiei Ortodoxe de la Ierusalim.
După Slujba Ceasurilor care s-a săvârșit în biserica nouă a mănăstirii, soborul de de slujitori și pelerinii prezenți au plecat în procesiune pe ,,Drumul Crucii”, făcând câte un popas la fiecare dintre cele 14 cruci, unde s-au citit pericope evanghelice și s-au înălțat rugăciuni.
După Slujba Ceasurilor care s-a săvârșit în biserica nouă a mănăstirii, soborul de de slujitori și pelerinii prezenți au plecat în procesiune pe ,,Drumul Crucii”, făcând câte un popas la fiecare dintre cele 14 cruci, unde s-au citit pericope evanghelice și s-au înălțat rugăciuni.
La două dintre popasuri părinții: Protos. Dr. Nicolae Tang, lector universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Ilarion V. Felea” din Arad și Protos. Dr. Iustin Popovici, vicar eparhial al Arhiepiscopiei Aradului, ambii vieţuitori în Sfânta Mănăstire, au rostit cuvinte de învăţătură în care au vorbit despre această frumoasă tradiție. Părintele Nicolae a vorbit despre cele trei feluri de cruci, potrivit părinților duhovnicești ai Bisericii: crucea exterioară, crucea interioară și crucea desăvârșirii.
Părintele Iustin, făcând referire la tematica anului comemorativ în care ne aflăm, dedicat sfintelor femei din calendar (mironosițe, mucenițe, monahii, soții și mame), dar și a canonizării a 16 sfinte din poporul nostru, a vorbit despre femeia creștină – purtătoare de cruce și lumină în lume. Totodată, Părintele Iustin, amintind că este al 17-lea an în care Sfânta Lumină de la Mormântul Domnului ajunge și-n țara noastră, a îndemnat credincioșii să participe la Slujba Învierii și să ducă această lumină în casele lor și la mormintele celor plecați, în special a mamelor și femeilor creștine, ca întreaga noastră țară să se transforme într-un Ierusalim luminos.
La Mănăstirea Hodoș – Bodrog, această tradiţie dăinuie de aproape un secol (mai precis din anul 1925), de pe vremea episcopului Grigore Comșa, rânduiala constând pe atunci doar din meditaţii, iar pe parcurs s-au adăugat unele cântări specifice Săptămânii Mari.
Istoric și însemnătate
Din anul 2000, procesiunea se face pe drumul de la mănăstire spre satul Bodrogul Nou, drum pe care au fost amplasate 14 cruci, fiecare având câte o icoană cu una din cele paisprezece opriri, conform mărturiilor Sfintei Scripturi și ale Sfintei Tradiții, și anume: prima oprire: interogatoriul și condamnarea la moarte; a doua oprire: arcada ,,Ecce Homo”, unde Iisus a luat crucea; a treia oprire: Prima cădere a lui Iisus sub povara Crucii; a patra oprire: întâlnirea lui Iisus cu Mama Sa; a cincea oprire: întâlnirea cu Simon din Cirene; a șasea oprire: întâlnirea dintre Iisus și Veronica; a șaptea oprire: Drumul Crucii întretăiat de Cardo Maximus; a opta oprire: a doua cădere a lui Iisus sub povara Crucii; a noua oprire: a treia cădere a lui Iisus sub povara Crucii; a zecea oprire: dezbrăcarea lui Iisus de hainele Sale; a unsprezecea oprire: pironirea pe Cruce; a doisprezecea oprire: Răstignirea și Moartea lui Iisus; a treisprezecea oprire: coborârea de pe Cruce și cea de-a paisprezecea oprire: mormântul și locul Învierii lui Hristos.
Printre cei care au străbătut în această zi Drumul Crucii s-au aflat credincioși din județele apropiate, dar și români care muncesc în străinătate și care în aceste zile s-au întors acasă, pentru a sărbători Paștile alături de familiile lor.
Citiți principiile noastre de moderare aici!