JURNAL ARĂDEAN: D-le preşedinte, dincolo de leit motivul loviturii de stat şi atacului la statul de drept de către USL, cine credeţi că se face vinovat pentru ratarea obiectivului aderării la Spaţiul Schengen ?
SECULICI: Deşi nu este vorba despre un leit motiv, cum spuneţi, ci despre o realitate, pentru a evita o polemică sunt dispus să trecem peste acest capitol. Ca să vă răspund la întrebare, principala cauză pentru care România, cu un picior pe pragul Spaţiului Schengen în februarie 2012, a fost aruncată cu ani în urmă, este neîncrederea ţărilor occidentale în noua putere, instalată în mai 2012, nu în mod democratic, prin alegeri, ci prin bascularea majorităţii parlamentare. Că această neîncredere a fost justificată, o demonstrează analiza făcută de către Econtext, la zece luni de guvernare USL. Cifrele seci arată că în această perioadă 80% din măsurile luate de către Guvern au înrăutăţit situaţia României. Mai exact, din cele 150 de măsuri şi efecte ale guvernarii, 10 sunt incerte, iar 120 au avut impact negativ asupra României.
Dar, sunt şi 20 de măsuri pe care Econtext le consideră bune.
SECULICI: Aşa este, numai că Econtext nu spune că acestea sunt printre puţinele menţinute de către USL după ce au fost implementate de către guvernele anterioare, cele mai multe fiind condiţii cerute de către FMI, Banca Mondială şi Comisia Europeană. De exemplu, obligaţia administraţiilor locale de a plăti cu prioritate arieratele. Pe această temă, primarii PSD şi PNL au stârnit un scandal monstru, demonstrând că nu le pasă ca lucrurile să meargă în direcţia economică justă, ci doar de păstrarea puterii locale. Neplata arieratelor înseamnă prăbuşirea unor proiecte şi falimentarea firmelor care nu şi-au mai primit banii, cu repercusiunile de rigoare, adică o creştere spectaculoasă a şomajului. Credeţi că un club select european este dispus să primească un membru care nu aduce decât pretendenţi la locurile de muncă, în dauna cetăţenilor proprii şi, mai rău, la asistenţă socială pe banii acestora?
Pentru că aţi vorbit de primarii PSD şi PNL, cum comentaţi neînţelegerile legate de regionalizare?
SECULICI: Aici nu mai este vorba despre neînţelegeri, ci de răfuieli în toată regula. După ce, în prima fază, au căutat formula ideală pentru ca USL să se perpetueze la putere în toate regiunile de dezvoltare, acum se dă o bătălie crâncenă pentru supremaţie între PSD şi PNL. Aţi văzut că deja se vehiculează cifra de zece regiuni, care deja transcede programul USL. Ei au recunoscut fără rezerve că aşa numita regionalizare, în fapt o reorganizare administrativ teritorială pe baza celor opt regiuni de dezvoltare, cărora nu le lipsea decât personalitatea juridică, este cea mai bună soluţie. Soluţie bună pentru ţară, dar nu şi pentru împărţirea sferelor de influenţă. Nu m-ar mira dacă, în cele din urmă, s-ar ajunge la varianta UDMR, cu 16 regiuni. PDL a refuzat net acea variantă, deşi sprijinul parlamentar al UDMR era vital pentru menţinerea majorităţii. USL nu ar avea nevoie de acest sprijin, dar PSD şi PNL, luate în parte, da. Rămâne de văzut cum vor evolua lucrurile, mai ales că însuşi preşedintele Camerei Deputaţilor, PSD-istul Valeriu Zgonea, autointitulat colegul lui Mihai Viteazul, a declarat că nu vede nicio problemă în arborarea unui imens steag al Ţinutului Secuiesc. Guvernarea PDL a fost mereu apreciată pentru modul în care a gestionat problema minorităţilor naţionale, inclusiv cea maghiară. În schimb, la ce asistăm acum, când aproape că s-a ajuns la conflicte diplomatice între România şi Ungaria? Nu credeţi că o Românie exemplu pentru rezolvarea problemei minorităţilor este mai atractivă decât una care o exacerbează în interes politic?
În concluzie, deşi PDL nu a reuşit să ne integreze în Schengen, în atâţia ani de zile, de vină este USL, care guvernează de zece luni ?
SECULICI: Doar conjunctura a făcut ca România să nu fie primită în Schengen, deşi a îndeplinit toate condiţiile tehnice. Diferenţa între PDL şi USL este aceea că PDL a cerut permanent aderarea, înţelegând că aceasta va fi realizată atunci când conjunctura o va permite, pe când USL a spus, cu subiect şi predicat, că aderarea nu ne mai interesează. Impresia că, în acest mod, ai putea forţa mâna unor guverne occidentale, este infantilă. Nu cred că USL nu ştie acest lucru, aşa că o concluzie logică este aceea că una dintre forţele componente ale USL, încă nu îmi dau seama care, încearcă să câştige capital electoral pe seama creării unui curent antieuropean. În aceste condiţii, după părerea mea, ar trebui ca PNL şi PSD să nu mai participe la alegerile europarlamentare. Sau, măcar unul dintre ele, pentru că este evident că vor participa separat la scrutin. Este ilogic să vrei să faci parte din Parlamentul European când tu vrei să scoţi România din Europa. Se pare că USL, sau măcar o componentă a acesteia, aceasta o doreşte. Nu spre binele României şi românilor, ci în interes de partid.
Citiți principiile noastre de moderare aici!