Potrivit informării Ministerului Educaţiei, arhitecţii vor concepe cinci proiecte de construcţie a unor noi clădiri de învăţământ în satele Borzeşti, din Botoşani, Gălbinaşi, din Buzău, Chinteni, din Cluj, Hrip, din Satu Mare şi Adâncata, din Suceava. Alte cinci proiecte vor presupune extinderea unităţilor de învăţământ din localităţile Tureac, din Bistriţa Năsăud, Berzovia, din Caraş-Severin, Adamclisi, din Constanţa, Malu, din Ialomiţa şi Nalbant, din Tulcea. De asemenea, acest protocol presupune realizarea a cinci proiecte de reparaţii la unităţile de învăţământ din localităţile Gurahonţ, judeţul Arad, Coloneşti, judeţul Bacău, Valea Crişului, judeţul Covasna, Criscior, judeţul Hunedoara şi Ştefan cel Mare, din judeţul Neamţ.

Vestea tristă pentru toţi cei de pe listă vine imediat după, în condiţiile în care ministerul Educaţiei  spune că „responsabilitatea suportului financiar pentru renovarea unităţilor de învăţământ va reveni exclusiv autorităţilor locale”.

La nivelul lunii septembrie 2016, o treime dintre unităţile şcolare preuniversitare din România nu aveau autorizaţie sanitară de funcţionare, iar aproape jumătate dintre clădiri nu au primit autorizare ISU privind securitatea la incendiu.