ARAD. Operaţiune-mamut a Direcţiei Naţionale Anticopţie – Serviciul Teritorial Iaşi: au fost efectuate 162 de percheziţii în diferite locaţii, mai precis la o instituţie publică şi la domiciliile unor persoane fizice și sediile unor societăți comerciale situate în județele Iași, Suceava, Botoșani, Ilfov, Ialomița, Arad, Sibiu și municipiul București. Motivul? Destructurarea unei reţele care importa haine contrafăcute din Turcia, haine care, ulterior, erau vândute drept originale în ţara noastră, inclusiv în Arad. Totul, cu ajutorul vameşilor de la Iaşi, pe unde TIR-urile pline cu haine cu înscrisuri false intrau în ţară. În urma percheziţiilor şi după declaraţiile luate de la cei implicaţi, anchetatorii au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore a inculpaților: Dănuţ Bolohan, șef al Biroului Vamal de Frontieră Iași, în sarcina căruia s-au reținut cinci infracțiuni de luare de mită, din care trei în formă continuată; Simona Andreica, funcționar vamal în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Iași, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de complicitate la luare de mită; Cristian Timofte, funcționar vamal în cadrul Biroului Vamal de Frontieră Iași, în sarcina căreia s-a reținut infracțiunea de dare de mită, în formă continuată; persoană fizică, administrator al unei societăți comerciale, în sarcina căruia s-a reținut săvârșirea unei infracțiuni de dare de mită.
Descrierea faptelor
DNA a emis un comunicat de presă în care descrie traseul hainelor, în paralel cu traseul şpăgii:
„În perioada ianuarie 2022 – prezent, funcționari din cadrul Biroului Vamal de Frontieră din municipiul Iași (vamă internă), în schimbul primirii unor sume de bani, și-ar fi îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu pentru a favoriza o serie de societăți comerciale care importă produse textile din Turcia. Prin modul de acțiune, functionarii vamali ar fi creat condițiile în care administratorii societăților comerciale să eludeze plata taxelor vamale, în sensul în care valorile declarate în vamă să fie mai mici decât cele reale, iar controlul mărfurilor importate să fie formal sau inexistent (controlul se făcea doar pe documente, fără verificarea efectivă a mărfurilor). Ar fi existat situații în care erau prezentate documente comerciale/vamale de import, respectiv facturi externe (invoice – uri), false atât sub aspectul naturii bunurilor importate (pentru a disimula faptul că produsele respective sunt contrafăcute), cât și sub aspectul prețului declarat în vamă (pentru a se diminua valoarea taxelor vamale ce trebuie plătite de către importator). Mărfurile astfel importate ar fi fost valorificate în centre comerciale sau magazine de profil din județele Iași, Suceava, Botoșani, Ilfov, Sibiu, Arad, Ialomița și municipiul București”.
Aşadar, cu toate că nu ni s-a transmis numele magazinelor din Arad care au vândut haine şi parfumuri false, la preţ de unele originale, ni se spune faptul că aceste bunuri erau comercializate în centre comerciale şi în magazine de profil.
„Taxa” ce ar fi fost cerută de vameşii ieşeni pentru fiecare autocamion intrat in vamă ar fi fost de aproximativ 300 de dolari americane, iar procurorii DNA estimează un prejudiciu de 58 de milioane de lei la bugetul de stat provenit din neplata corespunzătoare a taxelor vamale.
Trimite articolul
X
Un observator says: Pentru 12 milioane de euro prejudiciu, vameși au luat șpagă câte 300 dolari de camion, adică in total câteva mi de dolari? Da cu virgula, iar DNA își da cu STG in dreptul și nu va fi niciun Vames condamnat! Banii ăștia ii iau ptr derularea cu prioritate a actelor!
Deyu 
