ARAD. Granturile pentru investiții au reprezentat ultima măsură de sprijin lansată de Executiv pentru a veni în ajutorul mediului de afaceri. Totuși, modul în care s-a aplicat această măsură a creat nemulțumirea generală a mediului de afaceri. În principal, antreprenorii acuză lipsa unor criterii clare de departajare, dar și lipsa securității informatice a platformei care ar fi permis accesul înainte de termen a unor solicitanți.

„Pentru măsura 3 au aplicat 27 mii de firme. Dintre acestea aproximativ 75% – 20.946 solicitanți, au avut 100 de puncte, adică punctajul maxim. Când 75% din firmele care aplică la un program au maxim de puncte, acel program nu și-a atins obiectivul, adică nu a reușit să facă o diferențiere între cei care au aplicat, o diferențiere care să arate eficacitatea acestui program. O altă problemă o reprezintă cofinanțarea medie. Firmele aplicante au venit cu o cofinanțare de aproape 60%, deci 40% le va da statul și 60% este finanțarea lor proprie. Această cofinanțare este mult prea mare pentru a atinge obiectivul programului, adică să îi ajute pe cei care au fost închiși prin ordonanțele militare sau activitatea le-a fost puternic afectată. Pe un interval de cofinanțare de 30-45%, am fi avut 60% din firmele aplicante. Aceste era intervalul normal de cofinanțare pentru ca programul să-și atingă obiectivul”, a punctat președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România, Florin Jianu în cadrul unei conferințe de presă.

Suspiciuni de fraude?

Mai mult, Jianu a declarat că „există o serie de suspiciuni cu privire la scurgerea de informații din proiectele depuse”. Pe scurt, Jianu susține că unii angajați din sistemul bancar care aveau drept de acces pe măsurile 1 și 2, ar fi putut să intre și pe platforma măsurii 3 dat fiind faptul că aceasta din urmă nu era securizată.

Cer controale și sesiune suplimentară

În această situație, CNIPMMR consideră necesară „un control strict din partea STS și corpul prim-ministrului cu privire la persoanele care au avut acces la baza de date a programului”. Continuând, Jianu a explicat că nu se poate pune problema anulării acestei măsuri, cu atât mai mult cu cât „vorbim de aceste măsuri de ajutor al IMM, din aprilie 2020 și acum, în februarie, avem măsuri care încă nu sunt puse în practică”. Soluția propusă de IMM-uri ar fi ca „în momentul contractării ne putem asigura că banii vom ajunge la cei care au fost cu adevărat afectați de ordonanțele militare. Așadar, cerem să se deschidă o sesiune pentru cei care vor să își ia certificate de urgență și să fie cerute la contractare”.

Peste 2.500 de aplicanți în Vest

Potrivit datelor publicate de Ministerul economiei, antreprenorialului și turismului, în Regiunea Vest au fost depuse 2.522 de solicitări de granturi pe această măsură. 376 dintre solicitanți ar urma să și primească granturile solicitate, departajarea fiind făcută în funcție de procentul cofinanțării, valoarea cifrei de afaceri și ordinea înscrierii aplicației. Pentru fiecare regiune în parte a fost stabilit un buget fix, iar Regiunea Vest a avut 231.553.481 lei.

Experți independenți

În cele din urmă, dat fiind faptul că această măsură permite și investițiile în spații imobiliare, CNIPMMR consideră că toate achizițiile ar trebui atent verificate de experți independenți, pentru a evita specula imobiliară. „Acolo unde se discută de spații imobiliare, ar trebui verificat și numărul de angajați dar și echipamentele și aparatura firmei, astfel ca toate să fie în concordanță”, a concluzionat Florin Jianu.