In cautarea celor "nevazuti"

Urmările referendumului: se verifică parte din populaţia Aradului. Cea nevăzută acasă. Volumul de muncă e mare în pofida faptului că toţi au fost puşi la treabă. Un prim pas a fost făcut de Direcţia Judeţeană de Evidenţa Persoanelor, care a transmis către primari, ofiţeri de stare civilă şi către coordonatorii structurilor de evidenţă la care este arondată fiecare unitate administrativ – teritorială solicitarea de reverificarea a datelor care trebuiau operate în Registrul Naţional de Evidenţă a Persoanelor.

Primii la verificat au fost cei decedaţi. „În acest sens am mers pe mai multe segmente de lucru, principalul constând în verificarea persoanelor decedate. Într-adevăr, şi la nivelul judeţului Arad, au fost identificate în liste de către ofiţerii de stare civilă persoane despre care se ştie că sunt decedate în străinătate, dar ale căror certificate nu au fost încă transmise în vederea radierii din baza de date, fie datorită unor criterii de ordin financiar (costuri legate de traduceri, legalizări etc.), fie datorită faptului că, nepunându-se spre exemplu problema dezbaterii unei succesiuni, nu a existat interes”, ne spune Camelia Stoian, directorul Direcţiei Judeţene de Evidenţa Persoanelor (DJEP).

Ok în procent de 99%

După analiza făcută, cei de la DJEP au concluzionat că pe acest segment, al persoanelor decedate, legile au fost respectate în proporţie de 99%. Se face referire cu exactitate la prevederile art. 57, alin. 1, din Metodologia cu privire la aplicarea unitară a dispoziţiilor în materie de stare civilă, aprobată prin H.G. nr. 64/2011, potrivit cărora „în termen de 10 zile de la data înregistrării decesului, ofiţerul de stare civilă are obligaţia să trimită actele de identitate ale persoanelor decedate sau declaraţiile aparţinătorilor, la structura de evidenţă din cadrul S.P.C.L.E.P. la care este arondată unitatea administrativ – teritorială pe raza căreia persoana decedată a avut ultimul domiciliu”.

Unde sunt etnicii germani?

Nu doar decedaţii în străinătate au intrat sub lupa autorităţilor locale şi le dau de lucru, ci şi etnicii germani plecaţi de mult din România, care şi-au vândut casele, dar care nu au renunţat la cetăţenia română. Situaţia e mult mai delicată aici, aşa că munca de identificare a acestora va dura clar câteva zile.

Potrivit informaţiilor primite pe acest subiect de la Camelia Stoian, directorul DJEP, „raportat la situaţia din teren a cetăţenilor de etnie germană, am îndrumat primăriile ca, în conformitate cu legislaţia în vigoare, să întocmească pe baza colaborării cu instituţiile abilitate prin lege, o situaţie exactă a acestora, urmând ca apoi să procedeze la actualizarea în RJEP a menţiunii operative <plecat în străinătate>’, în baza procesului-verbal întocmit de lucrătorul/poliţistul care a făcut verificarea în teren”.

Informări la minister

Stoian recunoaşte şi faptul că „într-adevăr, aceşti cetăţeni de etnie germană, potrivit proceselor-verbale încheiate de organele de poliţie, nu mai sunt în ţară iar imobilele în care au locuit efectiv sunt în prezent ocupate în condiţii de legalitate de 15-20-30 de ani de alţi cetăţeni români. Cu toate acestea, ei sunt evidentiaţi în listele unor localităţi precum Sântana, Vladimirescu, Macea, Sânmartin sau Livada, pentru că nu au renunţat la cetăţenia română, ceea ce le conferă statutul de cetăţean român cu domiciliul în străinătate, motiv pentru care nu poate fi eliminat din listă”.

Reprezentanţii Evidenţei Persoanei au informat în acest sens şi DPABD din cadrul Ministerului de Interne şi aşteaptă îndrumări în acest sens.

Se numără nemţii

Cei mai mulţi etnici germani aflaţi în situaţia prezentată în material sunt la Vladimirescu, undeva aproape de 500. Urmează Sântana, unde cifra va depăşi cu siguranţă 300 (în condiţiile în care doar pe două străzi au fost identificate 24 de astfel de cazuri), Macea, unde s-ar putea trece de 200 de cazuri şi Livada.