El s-a înscris, prin cele 19 cărți elaborate ca singur autor și prin cele câteva sute de studii și articole răspândite prin diferite publicații de specialitate, în galeria unor personalități de excepție în domeniu, la care cei de astăzi și cei de mâine vor fi obligați să se raporteze atunci când la rândul vor aborda tematici de istorie locală.

Din păcate viața pământească i s-a sfârșit la doar 58 de ani (S-a născut în 23 aprilie 1955 în comuna Dieci, județul Arad), în plină activitate creatoare, când multe proiecte se aflau pe masa sa de lucru. De altfel în cei doi ani scurși de când părintele dr. a părăsit definitiv lumea pământeană au mai fost lansate spre cititori alte două cărți: „Clerici ortodocși arădeni și hunedoreni deținuți politici” și „Istoricul Parohiei Arad-Centru”. Și câte altele nu ar fi fost scrise dacă nu ar fi fost chemat la ceruci atât de devreme !

Preotul doctor în istorie Pavel Vesa din Arad s-a remarcat printr-o deosebită prolificitate, semnând mai mult de un volum de istorie ecleziastică pe an, începând din 1998 scoţând la lumina zilei documente importante, uitate în dosarele păstrate de arhive şi biblioteci. În lucrările sale a formulat judecăţi de valoare cu totul inedite asupra unor evenimente şi personalităţi, trecând dincolo de locurile comune cultivate timp de multe decenii în istoriografia românească. De altfel valoarea scrierilor preotului doctor Pavel Vesa este unanim recunoscută în lumea istoricilor şi este suficient să cităm pe profesorul universitar dr. Nicolae Bocşan, de la Universitatea Babeş-Bolyai care iată cum se exprimă despre monumentala lucrare „Episcopia Aradului – Istorie. Cultură. Mentalităţi. 1706-1918: “Incontestabil, prin această lucrare, istoria ecleziastică ni se prezintă într-o altă dimensiune, dintr-o altă perspectivă conceptuală şi metodologică. Mai întâi pentru că prezintă o altă dimensiune a organizaţiei bisericeşti, spre care istoriografia s-a îndreptat mai puţin, spre structurile de jos ale acesteia, la nivelul parohiei şi protopopiatului şi unde pot fi mai bine surprinse sensibilitatea religioasă sau formele de manifestare ale sentimentului religios. În al doilea rând pentru că aduce un spor de informaţie arhivistică care îl onorează pe autor, dar mai ales sporeşte originalitatea şi ineditul lucrării”.

Absența istoricului Pavel Vesa de la masa de lucru este o mare pierdere pentru istoriografia românească care cu greu poate fi suplinită dacă ne aducem aminte cu câtă asiduitate cerceta documentele și volumul imens de timp acordat elaborării lucrărilor sale. La fel de mult se simte absența preotului duhovnic de la Biserica „Sfânta Paraschieva” din curtea spitalului Clinic județean Arad, pe care a ctitorit-o după ce a transporat de la Groși resturile unui locaș de cult vechi de două secole și jumătate. La doi ani de la plecarea dintre noi a părintelui Pavel, cei care l-au cunoscut: credincioșii din parohiile în care a slujit, preoții alături de care a împărtășit cuvântul Domnului, concetățenii din Dieci cărora le-a dedicat o parte din munca sa, colegii istorici îi aduc un omagiu de suflet Omului, Preotului, Istoricului și sunt alături de familia care a rămas să sufere în tăcere dispariția celui drag.

Ioan Tuleu