Este dificil să găsim cuvintele potrivite pentru a descrie golul lăsat de plecarea sa. Mai presus de orice lamentare, alegem să cinstim memoria sa luminoasă, să recunoaștem esența contribuțiilor sale și să ne amintim, cu demnitate și respect, de omul care a marcat, prin activitatea și exemplul personal, destinele a nenumărate generații.
Profesorul Aurel Ardelean a fost un lider care a înțeles puterea educației. În calitate de Președinte Fondator al Universității de Vest „Vasile Goldiș” din Arad, a pus bazele unei instituții durabile, realizând o construcție care transcende planul material. El nu a lăsat în urmă doar ziduri, ci un sistem de valori, principii etice și o permanentă speranță în viitorul cunoașterii.
A fost un profesionist cu o voință neobosită, care și-a dedicat viața scopului de a oferi șanse. Viziunea sa nu a fost una utopică, ci o strategie clară și aplicată de dezvoltare a învățământului, demonstrând că, prin efort constant, perseverență și o inimă deschisă, se pot schimba fundamental mediile în care acționăm.
Mulți îl vor păstra în memorie ca pe fondatorul unei instituții academice de referință. Totuși, dincolo de realizările vizibile, precum numărul mare de absolvenți, extinderea campusului, aspectul ce definește cu adevărat amprenta domniei sale a fost dragostea sa firească pentru oameni și credința neclintită în rolul transformator al educației.
El a sădit în sufletele celor din jur nu doar cunoștințe, ci încredere în sine și demnitate. Moștenirea sa cea mai importantă lăsată nouă celor care am avut privilegiul de a-l cunoaște, constă în înțelepciunea cu care rezolva problemele, sfaturile oferite cu generozitate, dar fără ostentație și mai presus de toate, exemplul personal de modestie și integritate, indiferent de poziția deținută.
Deși dedicat marilor sale proiecte, Prof. univ. dr. Aurel Ardelean a fost și un familist dedicat. A prețuit echilibrul și a știut să își protejeze viața personală, fiind un model de afecțiune și responsabilitate pentru familia sa. Dincolo de tribune și săli de consiliu, a valorizat momentele simple, autentice, alături de soție, copii și nepoți, iar Crăciunul a fost unul dintre acestea.
Plecarea sa este o pierdere resimțită profund de comunitatea academică și de oraș. Durerea despărțirii trebuie să ne motiveze. Avem datoria morală de a menține vie flacăra pe care a aprins-o; aceea a cunoașterii, a respectului față de muncă și a excelenței academice.
Profesorul Aurel Ardelean a fost un deschizător de drumuri, un om care a acționat când alții doar au analizat. El a lăsat în urmă nu doar amintiri, ci un angajament pentru viitor.
Ne vom aminti de el prin fapte, nu doar prin cuvinte. Vom onora tot ceea ce a zidit cu inteligență, onestitate și respect pentru semenii săi.
Dumnezeu să-l odihnească în pace!

Citiți principiile noastre de moderare aici!