Instalarea primului episcop greco-catolic de Bucuresti

BUCUREȘTI. În Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare”, din strada Polonă 50 – București, se va celebra, în 30 august, ora 10:30, instalarea canonică a Preasfinţiei Sale Mihai Frățilă ca primul Episcop al noii Episcopii Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti.

Liturghia de instalare va fi celebrată de către Preafericitul Părinte Cardinalul Lucian Mureşan, Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite, Greco-Catolice, în prezența Eminenţei Sale Cardinalul Leonardo Sandri, Prefectul Congregaţiei Bisericilor Orientale de la Roma, trimisul Papei Francisc pentru acest eveniment.

La ceremonie vor participa, printre alții: Nunţiul Apostolic în România, Arhiepiscopul Lozano; întregul Sinod al Episcopilor Bisericii Române Unite; Arhiepiscopul romano-catolic de București, Ioan Robu; Arhiepiscopul romano-catolic de Alba-Iulia, Jacubinyi; Arhiepiscopul de Foggia, Tamburrino; un reprezentant al Sinodului Bisericii Greco-Catolice din Ucraina; Exarhul Greco-Catolic al Atenei, Salachas. De asemenea, vor asista reprezentanți ai lumii diplomatice și culturale.

Biserica greco-catolică „Sfântul Vasile cel Mare” din Bucureşti a primit rangul şi statutul de Catedrală a noii Episcopii Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de București, înființate pe 29 mai 2014 cu acordul şi binecuvântarea Sfântului Părinte Papa Francisc.

Lansări de carte

Evenimentul instalării episcopale prilejuiește și alte manifestări culturale:
• Vineri, 29 august, ora 16.00 va avea loc lansarea cărții Despre cer și pământ. Papa Francisc despre familie, credință și rolul Bisericii în secolul XXI la Ceainăria Cărtureşti Verona (Str. Pictor Arthur Verona 13-15, București, parter). În prezența P.S. Mihai Frățilă vor lua cuvântul: jurnalistul și analistul politic Emil Hurezeanu, profesorul universitar Marius Vasileanu, Rabinul Rafael Shaffer, jurnalistul Gelu Trandafir.
• Sâmbătă, 30 august, la ora 18.00, la Catedrala greco-catolică „Sfântul Vasile cel Mare” (Str. Polonă, nr. 50) va avea loc o triplă lansare de carte sub egida noii Episcopii de București: Reîntoarcerea la vestea cea bună. Mici răsfrângeri ale unei mari lumini, volum al Preasfințitului Claudiu Lucian Pop, episcop greco-catolic al Curiei Arhiepiscopale Majore din Blaj; albumul Catedrala. O istorie de har şi monografia istorică „M-am căsătorit sufleteşte cu Biserica”. Drumul unui martir: Vasile Aftenie (1899-1950). Biografie critică, de Alexis Dimcev.

Invitație pentru credincioși

Clerul şi credincioşii greco-catolici de pe teritoriul Episcopiei „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti invită pe toţi oamenii de bunăvoinţă să participe la aceste evenimente remarcabile pentru viața spirituală a Bucureștiului.

Biserica Română Unită, Greco-Catolică este purtătoarea și păstrătoarea unirii cu Biserica Romei a acelei părți din Biserica Ortodoxă a românilor din Transilvania care, la 1700, l-a recunoscut pe episcopul Romei, urmașul Sfântului Apostol Petru, drept cap al Bisericii.

Trăsăturile definitorii ale Bisericii Române Unite cu centrul la Blaj sunt: legea românească (organizare ierarhică, canonică, liturgică, postul și sărbătorile calendarului de tradiție bizantină), școala, educația în instituții proprii sau în cele occidentale, cultura națională reprezentată de Școala Ardeleană și apostolat social, dar și politic – când Transilvania era în stăpânire străină – pentru toți românii.

Noua Episcopie Greco-Catolică

Noua Episcopie Greco-Catolică „Sfântul Vasile cel Mare” de București înglobează teritoriul corespunzător capitalei României şi judeţelor provinciei istorice a Ţării Româneşti (Oltenia, Muntenia şi Dobrogea). O eparhie sau episcopie reprezintă o diviziune administrativă bisericească, condusă de un episcop.

Noua catedrală greco-catolică din București este cea mai veche biserică greco-catolică din București, zidită în 1909, și a fost altar de rugăciune al credincioșilor români uniți până la 21 octombrie 1948, când autoritățile comuniste au confiscat-o, cedând-o Bisericii Ortodoxe Române, în urma simulacrului de unificare. Pe 28 decembrie 2006, după lungi procese începute după 1990, locașul a fost recâștigat de Biserica Română Unită, Greco-Catolică, proprietarul de drept.

Biserica a fost frecventată de numeroase personalități: Ion Bianu (1856-1935) – vice-președinte Academiei Române, episcopul Iuliu Hossu, mai târziu cardinal – mort pentru credință; Ion Agârbiceanu (1882-1963) – preot greco-catolic și scriitor; Fericitul Vladimir Ghika (1873-1954) – declarat martir și beatificat de Papa Francisc în data de 31 august 2013; Zenovie Pâclișanu (1886-1958) – preot, istoric, diplomat, secretar de stat în Ministerul Afacerilor externe, membru corespondent al Academiei Române; poetul George Coșbuc (1866-1918); Iuliu Maniu (1873-1953) – om politic, prim-ministru al României și erou al rezistenței românești în fața comunismului; Corneliu Coposu (1914-1995) – senator şi lider al opoziției postcomuniste din România; Alexandru Vaida-Voievod (1872-1950) – om politic interbelic; dar și de numeroși ardeleni care, stabiliți în București, au rămas fideli Bisericii Române Unite.

Istoricul Episcopiei Greco-Catolice de București

Înființarea noii episcopii la București reia un proces istoric firesc ce a fost întrerupt brutal de dictatura comunistă. La ordinele Moscovei, comuniștii din România au scos în afara legii Biserica Greco-Catolică, lăcașele de cult au fost confiscate, fiind arestați și păstorii credincioșilor uniți din Capitală – episcopul Vasile Aftenie, protopopul Tit Liviu Chinezu (consacrat episcop auxiliar pentru București în clandestinitate), Zenovie Pâclișanu, academician și preot greco-catolic numit de către Nunțiul Apotolic vicar general pentru București după arestarea primilor doi.

1930. Concordatul

După Marea Unire, în 1930, în baza Concordatului dintre Statul român și Sfântul Scaun, tot teritoriul Vechiului Regat a intrat în componența Arhiepiscopiei Greco-Catolice de la Blaj.

În afara arcului carpatic, ca urmare a emigrării, începând cu a doua jumătate a secolului XVIII se înființaseră comunități ale credincioșilor români uniți cu Roma. În 1816, în Țara Românească se aflau circa 12.000 de credincioși greco-catolici veniți din Transilvania.

După revoluția de la 1848, desființarea iobăgiei și Unirea Principatelor, a existat un alt val important de emigrare din Transilvania. Mulți români greco-catolici s-au stabilit la București – devenit Capitală a României. Arhiepiscopia de la Blaj le-a trimis drept păstor un tânăr preot cu studii la Roma – Demetriu Radu. El a predicat românilor uniți în catedrala Sfântul Iosif și a cumpărat, în 1892, terenul din strada Polonă, pe care a fost ridicată, în 1909, biserica „Sfântul Vasile cel Mare”. După ce Demetriu Radu a fost numit episcop de Lugoj, a fost trimis la București un alt păstor – Ioan Bălan, protopop al Bucureștilor. Și acesta avea să devină ulterior episcop, în fruntea Episcopiei de Lugoj. În funcția de protopop de București i-a suscedat de către Vasile Aftenie, între 1934-1938.
1940. Numirea noului vicar general pentru București și Vechiul Regat

În iunie 1940 a fost instalat vicar general pentru București și Vechiul Regat episcopul auxiliar, Preasfințitul Vasile Aftenie, care fusese preot și protopop în Capitală. Astfel, biserica „Sfântul Vasile cel Mare” a primit rangul de biserică vicarială.

Afluxul de refugiați greco-catolici din Transilvania către București a crescut în timpul celui de-al doilea război mondial, mai ales după anexarea nord-vestului Ardealului. În biserica vicarială de pe str. Polonă nr.50, Fericitul Vladimir Ghika – preot catolic ce avea permisiunea de a sluji în ambele rituri, latin și oriental – lua parte la rânduielile liturgice bizantine și rugăciuni, organizând celebrele conferințe pentru tinerii catolici și ortodocși sub egida ASTRU – Asociația Studenților Români Uniți.

1948-1989. Prigoana.

În 1948, după o campanie furibundă a presei comuniste și a autorităților, la instigarea Moscovei, regimul comunist a scos în afara legii Biserica Română Unită cu Roma, a confiscat lăcașele de cult și i-a arestat pe toți cei șase episcopi, pe preoții, călugării, călugărițele și credincioșii care continuau să opună rezistență. Au fost arestați Preasfințitul Vasile Aftenie, Tit Liviu Chinezu, Zenovie Pâclișanu. O vreme, până în 1952 când a fost arestat și el, credincioșii uniți din București au găsit discretă îndrumare spirituală la Fericitul Vladimir Ghika. Prigoana comunistă a întrerupt astfel dezvoltarea firească a comunității unite din București, biserica trecând în clandestinitate, mutându-se în casele credincioșilor, în lagăre și închisori.

2008. Reînființarea Vicariatului la București

După prăbușirea regimului comunist în 1989 și vremurile tulburi care au urmat, în urma unor cereri repetate ale credincioșilor din Capitală, în 2008 Biserica Română Unită cu Roma a decis reînființarea Vicariatului și numirea Preasfințitului Mihai Frățilă ca episcop auxiliar pentru Arhiepiscopul Major cu sediul la București. Preasfințitului Mihai i-a fost încredințată păstorirea întregului teritoriu al Vechiului Regat. Biserica „Sfântul Vasile cel Mare” de pe strada Polonă 50 a redevenit biserică vicarială.

2014. Înființarea Eparhiei „Sfântul Vasile cel Mare” de București

Preafericitul Părinte Cardinal Lucian Mureșan a decis, cu acordul Sfântului Părinte Francisc, înființarea Eparhiei „Sfântul Vasile cel Mare” de București (Eparchia Sanctus Basilius Magnus Bucarestiensis Romenorum). PS Mihai a devenit Episcop eparhial al noii eparhii, iar biserica „Sfântul Vasile cel Mare” din Bucureşti a primit rangul şi statutul de Catedrală a noii eparhii.

Teritoriul canonic al noii episcopii greco-catolice cuprinde capitala României şi judeţele provinciei istorice a Ţării Româneşti (Oltenia, Muntenia şi Dobrogea).
Biografia Preasfințitului Mihai Frățilă,

Noul Episcop al Episcopiei Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti, Preasfinţia Sa Mihai Frăţilă, s-a născut în data de 10 decembrie 1970 la Alba-Iulia într-o familie cu tradiţii preoţeşti.

A studiat teologia la Roma (1991-1996) la Universităţile Urbaniana şi Gregoriana, cu bursă la Colegiului Pontifical Pio Romeno, și la Institutul Catolic din Paris.
Preot din 1996, a fost vice-rector și apoi rector al Colegiului Pio Romeno de la Roma. La 20 iunie 2007, este ales de Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, alegere proclamată de Sfântul Părinte Papa Benedict XVI la 27 octombrie 2007.

Este hirotonit episcop în Catedrala „Sfânta Treime” din Blaj, la 16 decembrie 2007, iar la 4 mai 2008 este instalat solemn la Bucureşti ca episcop auxiliar al Arhieparhiei de Alba-Iulia şi Făgăraş, vicar general pentru Bucureşti şi teritoriul fostului Regat.

La 8 mai 2014 este ales de Sinodul Episcopilor Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică episcop al noii Episcopii Greco-Catolice „Sfântul Vasile cel Mare” de Bucureşti, alegere proclamată de Sfântul Părinte Papa Francisc, la 29 mai 2014.

Preasfinţia Sa Mihai, episcop greco-catolic de Bucureşti, este autor al lucrărilor:
– Dumnezeu este acolo unde doreşte să te întâlnească. Simplitatea în fragmente (Galaxia Gutenberg, 2005);
– Lumina este un dar al Cerului. Privind viaţa prin ochii lui Dumnezeu (Galaxia Gutenberg, 2007);
– “Cu o singură gură şi o singură inimă”. Liturghia altfel (Galaxia Gutenberg, 2007);
– Precedenţa răgazului. Eseuri imaginare de teologia speranţei (Galaxia Gutenberg, 2013)
– Curajul de-a improviza. Eseuri întârziate despre harul nevăzut al vieţii, (Ed. Surorilor Lauretane, 2014).

La Televiziune

Evenimentul va fi transmis în direct la TVR 2 şi TVRHD precum şi pe internet pe site-urile episcopiabucurești.ro şi e-communio.ro, începând cu orele 10.30.