JURNAL ARĂDEAN. Încă o ediție a Zilelor Aradului e la final. 10 zile frumoase pentru arădeni, dar probabil extenuante pentru organizatori.

CĂLIN BIBARȚ. Da, se încheie o nouă ediție, și am convingerea că majoritatea arădenilor sunt mulțumiți de ceea ce le-a oferit sărbătoarea asta, care este în fond a Aradului și a lor, a arădenilor. Acum, că vor exista și nemulțumiri, că vor fi existând unii care ar fi dorit altceva, acest lucru este inevitabil. În fond, perfecțiunea nu îi aparține omului. Dar, în ceea ce ne privește pe noi, cei responsabili de organizarea logistică a evenimentelor, și mă refer la factorii din administrație și la cei de la Centrul Municipal de Cultură, am depus toate eforturile să mărim sfera mulțumirilor și să o diminuăm pe cea a nemulțumirilor. Că acest lucru a însemnat un efort susținut din partea celor implicați, acest lucru este inevitabil. E drept, n-aș cataloga efortul ca fiind chiar extenuant, dar vă asigur că au fost depuse eforturi suținute pentru a elimina, pe cât posibil, orice nereguli sau perturbări care ar fi putut să apară. La o manifestare de o așa amploare, cu atât de multe și variate evenimente, în locații diverse, este greu să eviți mici posibile disfuncționalități. Totuși, făcând acum un bilanț, pot spune că lucrurile au decurs foarte bine și nici măcar canicula care a domnit în toată perioada nu a impietat prea mult desfășurarea acestei sărbători.

JA: Aveți arici la buzunar în ceea ce privește banul public, ați tot redus bugetul pentru Zilele orașului sau pentru târgurile de Paști si Crăciun, dar evenimentele au fost tot multe și bine primite.

CB: Nu e neapărat de la „aricii” din buzunarul meu, ci din cei pe care i-am pus în bugetul Primăriei. Nu sunt un om zgârcit, ci unul care preferă să știe că banul este gospodărit cu cap. Cu cap neînsemnând cu zgârcenie, ci în așa fel încât raportul preț-rezultat să fie cât mai bun, profitul, care se cuantifică în mulțumirea oamenilor, să fie maxim. Atât pentru Zilele Aradului, cât și pentru celelalte evenimente pe care le-am organizat, am cerut mereu testarea așteptărilor publicului și evaluări serioase, astfel încât, așa cum ați spus, evenimentele să fie multe, multiple și pe gustul publicului. Dacă aceste lucruri se pot face cu bani mai puțini, găsesc că este normal ca așa să se procedeze, căci cu bani mulți oricine poate să organizeze evenimente deosebite.

JA: Încep arădenii să se obișnuiască cu Piața Catedralei ca loc pentru evenimente?

CB: Părerea mea e că nu încep, ci deja s-au obișnuit! Dovadă fiind participările numeroase la evenimentele organizate acolo, dar și frecventarea ei de către oameni și în restul zilelor. De altfel, așa cum am mai spus, intenția noastră este să creăm o axă, să-i spunem recreativă, pentru arădeni, axă care să lege ștrandul, piața Avram Iancu, strada Mețianu, Piața Catedralei, în viitor acestora urmând să se adauge și Piața Reconcilierii și evident, Cetatea. Există un potențial foarte mare aici, pe care cu siguranță îl vom exploata, pe măsură ce vom identifica sursele de finanțare, căci este vorba despre sume considerabile care nu pot fi asigurate din bugetul local. Dar, așa cum s-a văzut și cu noua înfățișare a Pieței Catedralei, se lucrează la aceasta și vă asigur că într-un viitor nu prea îndepărtat lucrurile vor arăta foarte frumos, un frumos ce va fi îmbinat cu utilul. Pe de altă parte, acum schimbăm și iluminatul pe strada Mețianu, care va deveni o stradă tot mai frumoasă și am convingerea că într-un timp nu foarte îndelungat această stradă pietonală să devină un mic „centru vechi”, plin cu terase, muzică și bucurie.

JA: Dacă tot vorbim de evenimente, un succes a fost și Festivalul Berii.

CB: Categoric, a fost un succes și anul acesta! Dar, fiindcă tot ați menționat acest festival, cred că ar fi potrivit să explicăm oamenilor faptul că numărul și reușita unor astfel de festivaluri depinde foarte mult de inițiativa privată, administrația venind ca partener și implicându-se prin asigurarea condițiilor de desfășurare. Este vorba despre sume investite de către organizator, cu riscurile de rigoare. Uitați-vă, de exemplu, la cel mai mare festival din România, mă refer la Untold, care nu e organizat de administrație. Ca și alte festivaluri, de altfel.

JA: Noul parc de pe Mărului are potențial imens. Îl vedeți ca un posibil viitor loc pentru festivaluri?

CB: Gândit ca un loc cu un potențial mare de agrement, sport și distracție, este evident că și ideea de loc pentru festivaluri de amploare poate avea loc în planurile noastre. Acest nou parc, la care s-a ajuns după mai bine de trei decenii de neglijare a zonei, cu situații dificile de rezolvat, dar fiindcă am abordat cu curaj și determinare problema, va fi cu siguranță un loc cu potențial extraordinar, pe care nu vom ezita să-l valorificăm. De altfel, aceasta a și fost intenția atunci când am luat taurul de coarne, cum se spune. E drept, există o oarecare nerăbdare în așteptarea intrării acestui loc în circuitul agrementului arădean, deși e interesant că nerăbdarea aceasta n-a existat mai bine de 30 de ani. Oricum, noul parc de pe Mărului va fi cu siguranță o zonă pentru agrement și festivaluri fiindcă e și situat aproape de oraș și într-o poziție excelentă, între Pădurea Ceala, lacurile din zonă și Mureș.

JA: Poate deveni Aradul un oraș turistic?

CB: Depinde ce înțelegem prin „oraș turistic”. Căci dacă am compara orașe precum Constanța sau Brașov, Sinaia, Predeal etc cu alte orașe, este limpede că cele menționate se încadrează sub această etichetă, aflându-se în zone turistice. Dar, ca oraș vizitat de mulți turiști, eu cred că Aradul stă bine la acest capitol. Chiar discutam cu cineva , pe cifre, despre acest aspect și poate vă veți mira, dar Aradul nu stă rău deloc. Într-o statistică pentru 2023 Aradul se situează, ca număr de turiști, mult peste turiști care vizitează, de exemplu, Craiova, și foarte aproape de Oradea și Timișoara. Evident, în frunte sunt capitala, Brașovul, Constanța, Cluj (nu uitați, Untold!). Curios, deși Timișoara a fost capitala culturală, ea a atras mult mai puțini turiști decât Sibiul sau Iașiul. Dar eu sunt convins că viitorul turistic al Aradului va arăta mult mai bine pe măsură ce vom pune și mai mult în valoare acest potențial și pe măsură ce tot mai multe clădiri își vor recăpăta frumusețea și farmecul de odiniară. Și așa va fi!

JA: Cum stăm cu cele două poduri care vor traversa Mureșul? Cel hobanat și pasarela de la 3 insule.

CB: Dacă ținem cont de faptul că ambele lucrări sunt în termenul de execuție, stăm bine. La noul pod hobanat peste Mureș se lucrează în aceste zile la infrastructura tablierului, respectiv montarea armăturii și a conectorilor, urmând ca săptămâna viitoare să se toarne betonul, iar după aceea stratul final de asfalt. Cât privește pasarela de la 3 insule, acolo constructorul așteaptă elementele metalice, care se fac în altă parte, furnizorul acestora urmând să le livreze, conform promisiunilor, la finalul lunii octombrie, după sosirea acestora lucrările putând continua în ritm susținut, astfel încât locuitorii de acolo să se poată bucura cât mai curând, în sfârșit, de o cale de acces serioasă în zonă.

JA: V-am văzut la stadion, echipat ca un microbist, în alb-roșu. Prindem play-off-ul anul acesta.

CB: Cu siguranță, da! Nu am nicio emoție în privința asta.

JA: E cald și e august, concediu nu aveți?

CB: Greu spre imposibil, ca primar, să am concediu în august, chiar când sărbătorim Zilele Aradului și mai avem și alte evenimente. Oricum, până nu se încheie Zilele Aradului nici gând de așa ceva. Abia prin septembrie, așa cum obișnuiesc în fiecare an, de ziua mea, să-mi permit câteva zile de concediu.