JA. V-aţi hotărât să vă depuneţi candidatura pentru a fi cap de listă la următoarele alegeri pentru Consiliul Judeţean Arad, implicit pentru a fi ales preşedinte al acestui for. Care sunt argumentele dumneavoastră?

Adrian Ţolea. În primul rând, trebuie să precizăm că legislaţia s-a schimbat. La alegerile locale din 2016, preşedinţii consiliilor judeţene nu vor fi aleşi nominal, ca şi în precedentele două mandate, ci de către consilierii judeţeni, dintre aceştia. Deci, în teorie, primul loc pe listă nu este decisiv. Dar reprezintă un simbol, iar fiecare „cap de listă” este, de fapt, opţiunea respectivului partid pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean. Revenind la întrebarea dumneavoastră, cred că principalul meu argument este experienţa în administraţia judeţeană. În prezent, sunt cel mai longeviv reprezentant al administraţiei judeţene, la nivel executiv. După ce am fost patru ani consilier judeţean, am ocupat timp de şapte ani funcţia de vicepreşedinte, iar la momentul alegerilor din vară, voi avea şi un an de experienţă ca preşedinte.

JA. Totuşi, preşedinte interimar…

A.Ţ. Aceasta a fost conjunctura, pe care o ştiţi şi dumneavoastră. Dar atribuţiunile mele au fost şi sunt cele de preşedinte cu responsabilităţi şi obligaţii complete.

JA. Credeţi că este suficient acest argument?

A.Ţ. Sper că am învăţat cu toţii din tragedia de anul trecut, cât şi din consecinţele politico-administrative ulterioare. Cu toţii, mai ales clasa politică. Trebuie să înţelegem că este necesar să primeze profesionalismul. N-aş numi chiar tehnocraţie, dar un profesionalism administrativ trebuie să existe. Decizii politice vor exista, dar aceste decizii trebuie să vizeze oportunitatea unor acţiuni, mai ales în domeniul investiţiilor. Or, pentru a lua o decizie în folosul cetăţenilor, cel care propune decizia, care indică direcţia, trebuie să aibă experienţă în domeniu. Da, cred şi susţin faptul că experienţa de 12 ani în administraţia judeţeană, din care opt în funcţie executivă, mă recomandă ca primă opţiune pentru locul întâi pe lista PNL Arad, implicit pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean.

JA. De când ocupaţi funcţia de preşedinte interimar, v-aţi pus amprenta pe activitatea Consiliului Judeţean…

A.Ţ. Eu consider că am avut rezultate imediate, dar am şi consolidat o strategie pe termen mediu şi lung. Am accelerat încheierea unor proiecte din fonduri europene, deoarece riscam să nu ne încadrăm în timp, am finalizat unele investiţii. Am demarat şi urgentat lucrările la Aeroportul Arad, am finalizat, din punct de vedere al Consiliului Judeţean, proiectul privind deşeurile. Am finalizat Ambulatoriul şi Unitatea Primiri Urgenţe, de la Spitalul Judeţean, cât şi proiectul „Drumul Vinului”. Sunt paşi concreţi, vizibili, pe care de altfel i-a subliniat şi mass-media.

JA. Unele proiecte sunt controversate, cum ar fi extinderea terminalului de la Aeroport. Sunt reacţii cum că ar fi o cheltuială inutilă, Aeroportul arădean fiind oricum „mort”…

A.Ţ. Consider că sunt reacţii părtinitoare şi lipsite de fundament. Extinderea şi modernizarea terminalului pentru călători este o condiţie necesară pentru a putea atrage curse de linie. Nimeni, niciun operator n-o să vină la Arad doar pentru că suntem Arad. Trebuie să recunoaştem că Aerogara Arad nu mai corespundea actualelor cerinţe, fluxul de călători se desfăşura anevoios, cei care plecau trebuiau să aştepte pe pistă. Ca o noutate, în cursul săptămânii viitoare aştept să ajungă la Arad unul dintre operatorii cu care am negociat atragerea unor curse aeriene spre Aeroportul Arad. Am speranţe foarte mari pentru parafarea unor curse, atât interne, cât şi internaţionale, începând cu luna aprilie. Până atunci, vă asigur că Aerogara Arad va fi modernizată.

JA. În ce stadiu se află modernizarea Spitalului Judeţean?

A.Ţ. Am amintit de finalizarea lucrărilor la Unitatea Primire Urgenţe şi la Ambulatoriu. De asemenea, am aprobat în Consiliul Judeţean un studiu şi o strategie privind Spitalul Judeţean. Ca urmare, am schimbat complet echipa managerială. Sunt optimist că, în noile condiţii, vom îmbunătăţi substanţial managementul şi, de asemenea, vom continua investiţiile, pentru a reda încrederea, speranţa şi sănătatea arădenilor care ajung să apeleze la serviciile Spitalului Judeţean.

JA. Un alt pas important a fost reforma de la Compania de Apă…

A.Ţ. Am propus consilierilor şi am reuşit să obţinem votul majoritar, pentru a trece de la actualul sistem de administrare, unul unitar, la un sistem dualist. Practic, cei şapte directori, în frunte cu dl. Bănăţean, dar şi membrii Consiliului de Administraţie, condus de dl. Nedelciu (trimis în judecată pentru fapte de corupţie), vor pleca acasă. Şi asta pentru că managementul companiei a fost unul păgubos pentru arădeni. Masterplanul de apă şi canalizare, început în 2010, este realizat doar la 69%, deşi ar trebui să fie gata, iar lucrările sunt de o calitate slabă. Ca să nu mai spunem de organigramă, una supraîncărcată.

JA. Se poate spune că aţi avut curaj să clintiţi un monolit ca şi Compania de Apă…

A.Ţ. Aceste schimbări majore au fost necesare. Mulţumesc celor care m-au susţinut. În tot ceea ce am făcut şi voi face din poziţia de preşedinte, va fi cu transparenţă, verticalitate şi respectarea legii.

JA. Credeţi că veţi fi susţinut de către colegii dumneavoastră de partid?

A.Ţ. Cred în munca de echipă, cred în raţiune, iar raţiunea ne spune că PNL Arad trebuie să aleagă varianta experienţei, să judece la rece, fără presiuni inutile. Am încredere în colegii mei că vor alege varianta cea mai bună pentru Arad şi pentru arădeni.

„În teorie, primul loc pe listă nu este decisiv. Dar reprezintă un simbol, iar fiecare «cap de listă» este, de fapt, opţiunea respectivului partid”