Lista invitaților Discuției secrete 2018 și programul complet al evenimentelor pot fi consultate pe discutiasecreta.ro.
Iată primul interviu, cu Adrian Schiop.

CL: Anul trecut, deși ești membru vechi al Discuției secrete, ai venit pentru prima dată la festival. Ce știai, ce ți s-a povestit, ce ai auzit până atunci despre DS?

AS: Era festivalul unde se întâlneau o parte din prietenii mei, într-un cadru să-i zic mai personalizat, mai intim – de la FILIT, care e un festival enorm, lumea nu se întorcea cu faze, însă pe ce se întâmpla la Arad lumea toca un an întreg; gen, mai știi când cutare s-a îmbătat și căuta pisuarul în toaleta femeilor? Etc. Îi invidiam pe cei care ajunseseră acolo, vedeam festivalul ca pe un loc magic al prieteniei – și trebuie să recunosc că anul trecut, când am ajuns și eu, așteptările nu mi-au fost înșelate, m-am simțit foarte bine. În plus, durează 5 zile, ai timp să te reconectezi la oameni pe care nu i-ai mai văzut de mult timp – fie pentru că au plecat din țară, ca Ruxandra Novac, Ionuț Chiva sau Gabi Eftimie, fie pentru că pur și simplu nu te-ai mai văzut cu ei, deși locuiesc în București.

CL: Prin 2004-2005 ai făcut o profeție fenomenală – cei care eram cu tine la masă am râs: un radio de manele cu acoperire națională. Nu știu radioul, dar televiziuni au apărut și au succes. Ce profeție mai faci? Mai au loc de crescut manelele? Sau gata, le-a înghițit mainstream-ul, snobismul, urmează decăderea?

AS: Ca audiență, se cam duc în jos – dar nu mor de foame, stai liniștit, Salam ia tot 8.000 – 10.000 de euro pentru o cântare…. Speranța Rădulescu spune undeva că receptarea manelelor urmează o dinamică în spirală – momente de expansiune în care rup barometrul cultural vs. momente în care se restrâng ca audiență. Momentele de aur ale manelelor au fost ultimii ani ai comunismului – primii ani de după 90 și perioada 1999 – 2008. Acum de pildă se află într-o perioadă de contracție. Faptul că în ultimii ani au devenit dezirabile pentru hipsteri l-aș lua tocmai ca un semn de ieșire din mainstream, că acum manelele nu se mai aud de peste tot și de aceea devin plauzibile ca underground.

CL: Ai un doctorat în manele. Citează niște versuri care fac literatură de calitate.

AS: Inima îmi cere, ochii te doresc,/ Gura te sărută, iar eu te iubesc./ Când sunt supărat și sunt necăjit/ Eu mă uit la tine și sunt cel mai fericit (Sorinel Puștiul).
Departe de mine ai plecat, departe,/ Și de dorul tău inima mă arde,/ Spune-mi tu, iubire, pe unde-ai umblat,/ Spune-mi cine te-a mai mângâiat (Copilul de Aur).
Stau cu frații mei de gât,/ Eu mă-mbăt și-ncep să plâng./ Și am inima voioasă,/ Beau cu frații mei la masă (Copilul de Aur).
Mi s-a dus viața și anii/ Cum se duce la târg banii (Dan Draghici).

CL: La proiecția Soldaților de la Muzeul Țăranului Român au protestat vehement niște ONG-uri religioase. Cum te-ai simțit? Ești confortabil ca filmul să fie selectat pentru proiecții speciale de cinema gay? 

N-am nicio problemă cu proiecțiile sub auspicii LGBT – gayi sunt o parte importantă a audienței, sunt eu însumi membru al comunității. În ce privește scandalul de la MTzR, ca marketing, a folosit filmului, l-a făcut vizibil și i-a dat CV bun pentru afară. Cu toate astea, m-am simțit oribil, pentru că urăsc expunerea publică, toată perioada de promovare a filmului a fost o corvoadă, mai ales interviurile la TV. Cu scandalul ăla s-a atins maximul de expunere, că a apărut la majoritatea programelor de știri. Ar fi trebuit să ies cu declarații publice, dar i-am rugat pe cei de la casa de producție să gestioneze scandalul. Au fost de treabă și m-au înțeles, m-au lăsat în pace.

Cine este Adrian Schiopu

Adrian Schiop este poate cel mai important prozator al generației 2000. A publicat romanele pe bune / pe invers (2004), Zero grade Kelvin (2009) și Soldații. Poveste din Ferentari (2014), toate la Polirom. La Discuția secretă are rezervate două momente publice. Joi 7 iunie, la cinema Arta, după proiecția Soldaților de la ora 19.00, va discuta despre ecranizarea propriului roman. Iar în aceeași seară, de la 23.30, la Cafeneaua literară Joy s, va citi alături de Ștefan Baghiu, Elena Vlădăreanu, Stefano Calligaro și Attila Bartis.