E jale şi printre producătorii de castraveţi din Arad. Iar situaţia e dramatică dacă amintim faptul că Aradul este al doilea producător de castraveţi după Bucureşti. Potrivit Mediafax, mai mulţi producători de castraveţi de seră din Arad se plâng că nu mai au comenzi de câteva zile, de când a început mediatizarea infectărilor cu bacteria E.coli în unele ţări europene.
Unul dintre producătorii arădeni susţine chiar, potrivit Mediafax, că a aruncat cinci tone de castraveţi la animale. Este vorba de un proprietar de seră care cultivă şi castraveţi, cu o producţie anuală de peste 200 de tone. Cinci tone de castraveţi recoltate în ultimele zile au fost date la animale din cauza isteriei E.coli. Totul pentru că nu mai are comenzi suficiente, acestea scăzând în ultimele zile cu peste 70%. Alţi producători arădeni nu au mai primit nicio comandă! „Produsele noastre nu au nicio problemă şi respectă cele mai exigente norme europene”, susţin producătorii. Degeaba. Frica a pus stăpânire şi pe Arad.
Donaţii
Cum nu mai există pe piaţă nici cerere internă şi nici externă de castraveţi, unii producători arădeni au donat o parte din producţie unor centre sociale, cămine de bătrâni sau copii.
Agricultorii se mai plâng că preţul castraveţilor a scăzut în ultima perioadă, sub un leu pe kilogram, deşi în magazin preţul acestora este de patru sau cinci ori mai mare. Deşi verificate de autorităţi şi declarate sigure, producţiile de castraveţi zac acum în depozitele producătorilor locali.
Recomandările DSV
În tot acest timp, conducerea Direcţiei Sanitar Veterinare Arad transmite o serie de recomandări „în scopul prevenirii apariţiei unor focare de toxiinfecţii alimentare de tipul celui apărut în Germania (având ca punct de plecare consumul de castraveţi contaminaţi cu E.Coli)”. De fapt, este vorba despre igienă în bucătărie. Trebuie avute în vedere cinci lucruri importante, informează dr. Gheorghe Ban, directorul executiv al DSVSA Arad: igiena personală şi păstrarea curăţeniei, separarea produselor crude (materii prime) de cele gătite (produse finite), asigurarea unui tratament termic corespunzător, păstrarea alimentelor la temperaturi corespunzătoare şi utilizarea apei potabile şi produse proaspete, crude, de calitate.
Spălarea
Se impune: spălarea mâinilor înaintea manipulării alimentelor, precum şi în timpul preparării acestora ( în special după atingerea de carne crudă, ouă în coajă, legume, fructe, etc.); spălarea temeinică a mâinilor cu apă potabilă şi săpun după folosirea toaletei; spălarea şi dezinfectarea echipamentelor din bucătărie; protejarea spaţiilor de depozitare a alimentelor, precum şi a bucătăriei în ceea ce priveşte accesul insectelor, rozătoarelor, animalelor domestice etc.
Grijă cu alimentele
Pe lângă depozitarea alimentelor în recipiente închise pentru evitarea contactului între alimentele crude, proaspete şi cele gătite, se recomandă utilizarea de cuţite, tocătoare separat pentru produsele crude, proaspete faţă de cele gătite.
Fără fripturi în sânge
Totodată, arădenii sunt sfătuţi să evite consumul de fripturi în sânge şi să fiarbă laptele proaspăt înainte de consum. Alimentele gătite nu trebuie păstrate la temperatura camerei mai mult de 2 ore. „Nu decongelaţi alimentele la temperatura camerei, această operaţiune se realizează la temperatura de refrigerare ( în interiorul frigiderului)”, subliniază specialiştii DSV.
Citiți principiile noastre de moderare aici!