Grupul infracțional organizat, format din șase suspecți, specializat în săvârșirea infracțiunilor de înșelăciune cu consecințe deosebit de grave și uz de fals, a fost destructurat marți, 4 iunie, de către procurorii DIICOT – S.T. Timişoara împreună cu ofiţeri de poliţie judiciară din cadrul B.C.C.O. Timișoara, după ce au fost efectuate 10 percheziții domiciliare. La activități au participat polițiști din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Timiș, criminaliști și jandarmi ai Grupării Mobile de Jandarmi „Glad Voievod” Timișoara. Suportul de specialitate a fost asigurat de Direcția Operaţiuni Speciale. Cei în cauză vor fi conduși la sediul D.I.I.C.O.T. – S.T. Timișoara, în vedera audierii și dispunerii de măsuri legale.

Totul a început în 2015

Povestea începe în anul 2015 iar, de atunci și până când au fost prinși cei șase, italianul a fost păgubit cu suma de 600.000 de euro, bani pe care i-a trimis spre grupul infracțional din dorința de a face afaceri în România O altă sumă de bani, de peste 70.000 de euro, urma să o livreze italianul tot arădencei şi complicilor ei, dar intervenţia DIICOT a pus capăt infracţiunilor.

Omul de afaceri italian s-a cunoscut cu una dintre suspecte, arădeanca, în Italia, iar aceasta a observat imediat disponibilitatea financiară ridicată a acestuia.

„Suspecta i-a prezentat oportunitatea de a face anumite investiții financiare în România, cei doi păstrând legătura și după întoarcerea suspectei în țară. Realizând că putea profita de naivitatea persoanei vătămate, dar și faptul că, pentru a-l determina pe acesta să le vireze sume semnificative de bani, avea nevoie de sprijinul mai multor persoane, în anul 2016, suspecta împreună cu un alt suspect, concubinul său, au luat inițiativa constituirii unui grup infracțional, în care le-au cooptat și pe alte trei suspecte. În urma cercetărilor efectuate în cauză s-a stabilit faptul că suspecții au premeditat cu minuțiozitate activitatea infracțională, inventând o serie de situaţii și fapte mincinoase, prezentate persoanei vătămate ca fiind reale, scop în care au conceput și folosit mai multe documente falsificate, menite să-i întărească convingerea persoanei vătămate referitor la realitatea demersurilor imobiliare pe care intenționau să i le propună, doar în scop de fraudare. Prin prezentarea mai multor situații nereale, victima a virat, în perioada martie 2016 – decembrie 2017, pe numele membrilor grupării, suma totală de 608.655 euro”, se arată în comunicatul remis de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism.

Primii bani, 20.000 de euro

Suspecta i-a relatat persoanei vătămate faptul că se afla într-o mare dificultate financiară, deoarece trebuia să achite urgent terenul aferent casei în care locuieşte, în municipiul Arad, şi care aparţine mamei sale, întrucât primăria urma să demareze procedurile de evacuare a familiei sale pentru neplata în întregime a terenului aferent casei. Astfel, persoana vătămată a procedat la transferarea sumei de aproximativ 20.000 euro, atât din contul personal, cât şi prin servicii de transfer rapid de bani, iar la indicaţiile suspectei, sub pretextul că deţine o carte de identitate expirată, aceasta i-a solicitat persoanei vătămate ca suma respectivă să fie virată pe numele celorlalte două suspecte în cauză.

Casă din municipiul Arad

Ulterior, asigurându-se de disponibilitatea financiară a italianului și cunoscând dorința acestuia de a investi în domeniul imobiliar, suspecta i-a prezentat prima „oportunitate de investiţie imobiliară”. Suspecta i-a prezentat, în mod fictiv, faptul că a identificat ca fiind de vânzare un imobil în municipiul Arad, la o adresă inexistentă în realitate, a cărui valoare cerută de proprietarii – vânzători era în sumă de 65.000 euro, dar care a fost negociat de către aceasta până la suma de 50.000 de euro. Sub pretextul că această casă trebuie renovată, omul de afaceri a mai virat 60.000 de euro. Ulterior, după renovare, imobilul în cauză ar fi valorat 250.000 euro, sumă care, după revânzarea acestuia, suspecta s-a angajat că îi va reveni persoanei vătămate, fapt ceea ce nu s-a întâmplat.

Documente falsificate

În perioada martie 2016 – decembrie 2017, persoana vătămată a transferat suspectei, în mai multe conturi bancare aparţinând unor alţi membri ai grupării infracţionale, suma cumulată de peste 110.000 euro.

„Pentru a câştiga încrederea persoanei vătămate, suspecta i-a transmis acesteia mai multe fotografii reprezentând contracte de vânzare-cumpărare atât între părţi, cât şi aşa-zis autentificate notarial, care atestau achiziţia imobilul descris anterior. În fapt aceste documente erau falsificate, fiind întocmite lapidar, conţinând mai multe greşeli de ortografie, gramaticale şi neavând nicio formă de înregistrare sau autentificare în cuprinsul acestora”, mai spun procurorii.

„Proces” cu Primăria Muncipiului Arad

Mai departe, pentru a mai lua bani de pe omul de afaceri, suspecta i-a comunicat acestuia faptul că, în trecut, a avut un proces cu „Primăria Arad”, privind unele taxe pentru un teren aferent casei mamei sale, iar la acel moment mai există un proces pe rol cu „Primăria Bucureşti”, faţă de care are de achitat suma de 74.000 euro, după stingerea datoriei putând vinde atât imobilul renovat (investiţia imobiliară prezentată anterior), cât şi casa mamei sale, primind pe amândouă suma de 750.000 euro.

„Pentru a determina persoana vătămată să trimită suma de 74.000 euro necesară pentru rezolvarea situaţiei juridice a terenului, suspecta a prezentat faptul că bunica sa a construit, în urmă cu 50 de ani, o casă pe un teren luat în concesiune de la statul român, achitând doar o parte foarte mică din valoarea terenului, iar în urma verificărilor efectuate prin intermediul unui notar, valoarea terenului ar fi mult mai mare, de aproximativ 500.000 euro, deoarece prin acea zona urmează să se construiască autostrada”, precizează procurorii.

Au cerut bani până în ultima clipă

Discuţiile pe tema achitării sumei de 74.000 de euro au continuat până în prezent, adică până la intervenția forțelor de ordine, persoana vătămată primind constant de la suspectă mesaje tip SMS şi conversaţii prin intermediul unor aplicaţii, cu privire la această aşa-zisă afacere cu compania de autostrăzi.