Dar am zis că vom avea timp de scris, că nu e nicio grabă. Între timp, a trecut ca trenul peste noi COVID-19 și încă trece, fără să ne lase răgaz să ne tragem sufletul. Înregistrarea a rămas în telefon până când veștile cele mai sumbre au dat peste noi, experții au început să ne amenințe cu criza alimentară și ne-am dat seama că tocmai aveam în mânecă un as: aveam un kit de supraviețuire locală. Și ca atare, am decis să vi-l prezentăm acum şi vouă. Primul kit de supraviețuire locală, dintr-o serie sperăm noi lungă de minuni locale, vine de la Curtici.

Un „coş cu vitamine”, gustoase și sănătoase, la doi paşi de noi. Primele produse din coș le regăsim la Curtici, unde nişte gospodari arădeni au pus pe roate o afacere dintre cele mai sănătoase și visează la cooperative, produse cu iz local pe raftul magazinelor și chiar și la educația alimentară pentru cei mici, în viitorul foarte apropiat. În spatele lor stă însă o femeie cu suflet mare și cu vise și mai mari când vine vorba de producătorii locali arădeni.

Povestea poate începe așa: La Curtici, încă se produc bunătăți în sistem tradițional, fie că este vorba de legume și fructe, sucuri naturale, dulcețuri și compoturi sau conserve de legume. O fac micii producători care gândesc la nivel mare, ca pe afară.

Marinela Petran, managerul Grupului de Acțiune Locală (GAL) „Lunca Mureșului de Jos”, femeia cu suflet mare de care vă spuneam mai sus, ne-a dus să vedem despre ce e vorba și de unde a pornit „Coșul cu vitamine”. Ne-a spus din start: „Avem în județ produse de calitate, știm să producem. Numai că nu știam să ne asociem. Ideea de bază aceasta este acum: să asociem, atât producătorii, cât și produsele lor, iar locuitorii să cumpere de aici produse despre care știm cum sunt făcute, produse adevărate. Coşul cu produse de casă, sau așa cum l-am botezat, <coşul cu vitamine> nu ar trebui să lipsească din nicio gospodărie din Arad, pentru că oferta e sănătoasă şi pentru că nu mai vrem, cu toţii, ca roşia tradițională, atât de gustoasă de la noi, de pildă, sau mărul nostru cel dulce să mai fie vreodată înlocuite cu cele de <plastic>”.

Aşa a ajuns Marian Rotaru, producător de fructe şi sucuri naturale, să intre în „coșul cu vitamine”, gândit de Marinela. Dar nu doar el. O mână de producători din Curtici au ajuns la ideea că au produse de calitate şi că a venit momentul să iasă în evidenţă cu ele; au decis să se asocieze, pentru că doar împreună puteau ieși pe piață. Dar „coșul cu vitamine” nu e doar al lor. În acest „coș” își pot pune produsele producători din toată aria GAL-ului „Lunca Mureșului de Jos”. Primul a fost, însă, ce-i drept, fermierul Marian Rotaru, de la Curtici, așa că am decis să-l vizităm pe el pentru a documenta acest kit de supraviețuire locală.

Despre hobby-ul lui Marian

„În urmă cu opt ani de zile am plantatpe o suprafață de un hectar, livadă clasică, undeva la 540 de pomi fructiferi. În anul următor, am mai extins cu încă jumătate de hectar, dar livadă super intensivă, deoarece e mult mai productivă. Superintensiv înseamă intensitate mare la pomi, deci pe o jumătate de hectar cam o mie de pomi fructiferi. În al treilea an, am cultivat și un hectar şi jumătate de ceapă, deci am trecut şi pe legume. În timp, am considerat însă că nu este atât de rentabil. Multă muncă, iar manopera era foarte scumpă, având și probleme cu forţa de muncă. În momentul în care am plantat livada, am făcut-o din plăcere, era un hobby. După 3-4 ani de zile, însă, a început să producă. În momentul în care a început să producă, am constatat că întâmpinăm o nouă problemă: desfacerea. Aveam producţie şi nu aveam ce să fac cu ea. La piaţă să stai nu merita, nu vindeai decât foarte puţin. M-am hotărât, împreună cu un colaborator din zonă, să procesăm merele. Şi am început să facem suc natural de mere. Am constatat că a fost o idee foarte bună, am dat plus valoare producţiei, pentru că în momentul în care o procesezi câştigi aproape dublu. Nu mai ai stres, iar desfacerea e mult mai simplă, căci sucul de mere îl poţi vinde în şase luni, de pildă. Ideea <coşului> a fost a doamnei Marinela, însă. În urmă cu trei ani de zile, mie mi-a venit, ce-i drept, ideea să organizez o dată pe an Ziua Gospodarului, la Curtici. Scopul evenimentului era de a promova produsele locale, româneşti, producătorii, meşteşugarii din zonă. Doamna Marinela a plecat de la această zi şi i-a adăugat <coşul cu vitamine>. Şi iată-ne aici”, ne-a povestit istoria sa Marian Rotaru.

„Doream să punem în valoare producţia locală. Noi ne-am obişnuit să luăm mai mult produse din marile magazine. Cred, însă, că e momentul, mai mult ca niciodată, să susţinem cu toţii producătorii locali. Dacă nu-i încurajăm şi nu le cumpărăm produsele, tot ceea ce ei produc, riscăm ca ei să moară. Moment mai bun ca acum nici nu este, pentru că acum se vede clar că, dacă am avea producţia noastră proprie, ne-ar fi mult mai simplu şi am trece mai uşor peste orice criză”, a completat şi Marinela Petran.

Ce ne-a mai spus managerul GAL? „Am vrut să dăm un pic o altă turnură Zilei Gospodarului, să arătăm că aceste locuri sunt capabile să producă atât cantitativ, cât şi calitativ. Produsele noastre trebuie să aibă gustul local, ceea ce se şi întâmplă cu cele pe care le promovăm în <coşul cu vitamine>. GAL-ul nostru încearcă să susțină ferma mică şi mijlocie, încercăm să le branduim, să susținem mărcile. Este un pas înainte și spre asociere și, de ce nu, pentru a ieşi astfel cu vitamine naturale pe piața locală. Vreau doar să vă mai spun că Marian a fost modest și nu a amintit că are de fapt o producție ecologică. Certificarea nu e doar pe hârtie, este reală și este verificată. E foarte atent la ce produce. Iar asta ar trebui să fie cel mai important pentru noi, consumatorii”, a punctat Marinela Petran.

Povestea cooperativei „Bunătăţi locale”

Ce ne oferă însă Marian de la Curtici? „Mere, prune, caise, piersici, iar la legume – roșii, soi românesc, <Florina>, soi foarte productiv, care are gustul acela de înainte de ‘89, ceapă și porumb zaharat şi, de anul acesta, sfeclă roșie. O parte din producţie o procesăm, doar o parte o vom comercializa prin cooperativa agricolă <Bunătăţi locale> care s-a înfiinţat în cursul lunii ianuarie”, ne-a pus pe tavă agricultorul ultimele sale noutăţi.

Cum de s-a ajuns la cooperativă, într-o societate care nu e încă învătaţă să vadă în perspectivă?

„Este foarte interesant procesul de constituire a acestei cooperative, pentru că ideea nu a venit de la noi (de la GAL–n.r.), ci de la ei, determinată de faptul că nu puteau singuri să își vândă producția. Mai apoi, ca să poți să crești valoarea producției agricole, trebuie să mergi la următorul pas, iar acesta e procesarea și asocierea. Marian Rotaru și Oana Sidor au văzut un pic în perspectivă și şi-au diversificat producția. Ei au mai determinat încă patru mici producători să vină să se asocieze și, în total, acum, cooperativa are 6 membri şi 50 de hectare, suficient cât să poată produce calitativ şi cantitativ. Noi avem de gând oricum să-i ajutăm şi pe mai departe. S-au adresat deja GAL-ului <Lunca Mureșului de Jos>, au considerat atractive finanțările care se desfășoară prin noi, pentru că se adresează micului producător. Noi avem o măsură pe asociativitate, care poate veni în sprijinul acestei cooperative. Pe măsura 1.1 au luat legătura cu alt finanțator, care i-a ajutat să se constituie, tot pe fonduri europene. Mai apoi, speră că vor fi viitorii noştri beneficiari pe măsura noastră de asociativitate, în care îşi vor dezvolta partea de procesare, promovare şi brand-uire, pentru a crea o marcă locală a acestui <coş cu vitamine>. Ar urma să aibă sprijin inclusiv pentru partea de verificare şi conformitate a produselor lor ecologice, urmând să ne pregătim şi noi, pe noua programare, pentru a dezvolta acest concept de cooperative. Ei ar putea fi, de fapt, un proiect pilot, un bun exemplu pentru ceilalţi mici fermieri din zonă”, ne-a dat detaliile începutului, dar şi viitorului cooperativei „Bunătăţi Locale”, Marinela Petran.

În toamnă

Dacă nu v-a convins „coşul cu vitamine”, vă mai spunem că produsele lor locale apar pe piaţă foarte proaspete, pentru că aici există încă filozofia „astăzi le-am cules, mâine le livrăm”. Dar oare a început să fie pregătit şi consumatorul român pentru acest tip de produs şi nu pentru cele din oferta supermarketurilor? „În ultimii doi ani am sesizat că se schimbă ceva în bine şi aici. Omul aprecia până acum mai mult aspectul fizic, din păcate, decât gustul produselor. Acum lucrurile par să se schimbe şi în privinţa comportamentului consumatorilor. Noi acum asta ne și dorim, prin cooperativă, să putem intra şi în magazinele mici şi chiar şi în supermarket, cu produsele noastre cu gust. Avem în plan să ne cumpărăm şi o linie de ambalare şi atunci vom avea produsele noastre pe rafturi. Cel târziu în toamnă sperăm să ajungem în magazinele mari”, ne-a mai spus Marian Rotaru.

Educația consumatorilor

„Trebuie să mergem și pe educația consumatorului, de a nu mai consuma produse care să ne dăuneze. Produse cu foarte mulți aditivi și foarte multe E-uri. Un măr care are un pic de pată, acela e sănătos, nu e tratat, nu e injectat”, a insistat pe subiectul educaţiei alimentare Marinela Petran, în timp ce pomicultorul ne-a spus că are de gând, printre altele, să cheme un doctor nutriționistcare să le spună copiilor la ce e bun mărul,fructele confiate etc. De ce copiilor? „Cel mai important lucru mi se pare educarea gustului pentru consumul de fructe. Tocmai de aceea, am fost foarte deschis față de conceptul <Școala Altfel>. Anul trecut, de pildă, am invitat în livadă elevi de clasa I. S-au jucat în livadă, le-am dat fructe proaspete, sucuri naturale, iar la plecare le-am dat câte un pom, măr, pe care să și-l planteze acasă. Le-am spus că peste 3, 4 ani voi merge la ei să mănânc și eu mere din mărul lor. Așa un impact a avut inițiativa noastră, mi-au spus părinții. Cei mici se grăbeau să ajungă de la școală acasă să se îngrijească de copac. Sunt lucruri mărunte care au, până la urmă, darul să trezească interesul și să cultive gustul”, povestește pomicultorul. Iar la capitolul educație, Marian Rotaru visează și la un parteneriat cu Colegiul Tehnologic de Industrie Alimentară din Arad.