Jurnal Arădean: Domnule primar, cum a fost anul 2025 pentru administrația locală pecicană?
Petru Antal: 2025 a fost încă un an al investițiilor în orașul Pecica și în satele aparținătoare. Locuitorii au văzut numeroasele proiecte la care am lucrat pentru a crește gradul lor de confort și a moderniza localitățile. Am pornit cu elan și am avansat bine cu investițiile începute în anul precedent, dar am și demarat proiecte noi. În prima parte a anului s-a lucrat într-un ritm bun, dar, măsurile impuse la nivel național pentru a reduce deficitul bugetar au afectat unele finanțări, astfel că din toamnă am fost nevoiți să sistăm unele lucrări.
J.A.: Spuneți-ne despre proiectele finalizate în 2025.
P.A.: Am avut proiecte în aproape toate domeniile, finanțate mai ales din fonduri europene, dar și din bugetul de stat, prin ministere și bineînțeles, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Una dintre cele mai vizibile investiții este Teatrul de Vară. Noul spațiu cultural al orașului se află în zona de agrement pe care o dezvoltăm în apropiere de centrul orașului. Acesta a fost inaugurat cu ocazia Praznicului de Pită Nouă, cu un spectacol la care a urcat pe scenă și cunoscutul Grup Vouă și a găzduit mai multe evenimente de atunci. Fiind construit din fonduri europene (6.4 milioane de lei), în cadrul unui proiect complex, cu mai multe obiective, la tăierea panglicii de inaugurare a fost prezent reprezentantul Agenției de Dezvoltare a Regiunii Vest, Gabriela Chiricheu, alături de președintele Consiliului Județean Arad, Iustin Cionca și alți invitați.
Au avut loc lucrări și la baza sportivă Progresul din Pecica, la vestiare și la tribune, toate fiind modernizate acum.
Am continuat dezvoltarea infrastructurii urbane, prin proiectul de asfaltare a 43 de străzi din Pecica, finanţat cu aproape 30 de milioane de lei, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”. Am început în zonele 400 și 200, acolo aveam cele mai puține străzi modernizate. Am trecut apoi la zona 300, dar finanțările au fost sistate, astfel că avem străzi pregătite pentru stratul de asfalt, iar altele în curs de pregătire.
Sperăm ca în primăvară să putem continua aici, apoi în zona 500, pentru ca în acest an să încheiem proiectul.
Din fonduri proprii, am demarat amenajarea trotuarelor pe strada 1 (DN 7). Fiind cea mai lungă stradă din oraș, care traversează Pecica dinspre Arad spre Nădlac, am finalizat aproximativ jumătate din lungime, iar în acest an continuăm, în limita bugetului.
Am montat mobilier stradal nou pe cele mai circulate străzi din oraș.
Am achiziționat printr-un proiect european 5 bucăți care vieneze din care vor vinde producătorii locali produsele tradiționale făcute de aceștia și o cameră 360 de grade amplasată în piața locală.
J.A.: În localitățile aparținătoare?
P.A.: În domeniul culturii, am predat noul Cămin Cultural din Turnu. Clădirea a fost reconstruită complet și oferă condiții de oraș pentru organizarea de spectacole și evenimente pentru locuitorii celui mai mare sat aparținător.
Rămânem la Turnu, dar în domeniul sportiv, unde am modernizat complet, din bugetul local, baza sportivă, de la teren la vestiare, la tribune şi grupuri sanitare. Nu există tornean care să nu îl fi cunoscut pe Arsenov Radoia, un om care s-a dedicat neobosit vieții sportive din sat. Din septembrie, stadionul din Turnu poartă numele său, la inaugurare fiind prezenți membrii familiei sale, alături de reprezentanții Asociației Județene de Fotbal.
Clubul Sportiv Speranța Turnu, al cărui președinte a fost, a revenit în Campionatul Județean de Fotbal (Liga 6), susținut de Primăria Orașului Pecica, de Consiliul Local şi de sponsori locali şi a debutat pe teren propriu, având un parcurs bun în turul campionatului.
J.A.: Cu ce proiecte începeți noul an?
P.A.: Vă spuneam de proiectul complex din fonduri europene, la care lucrăm de ani zile, iar ultimele obiective sunt în curs de recepționare. Este vorba despre „Îmbunătățirea calității vieții prin îmbunătățirea infrastructurii educaționale, oferirea unor posibilități de petrecere a unui timp liber de calitate și modernizarea infrastructurii publice urbane în orașul Pecica”, finanțat prin Programul Operațional Regional.
În cadrul acestui proiect am modernizat complet Școala Primară nr. 3, am construit Teatrul de Vară, am modernizat străzile 236 și 401 (una dintre cele mai circulate din oraș) și am amenajat o faleză nouă, pe străzile 327 și 324, pe vechiul dig.
A mai rămas să inaugurăm Centrul Cultural Tradițional (în vecinătatea Casei de Cultură „Doru Ioan Petescu”) și Centrul de Tineret, din clădirea modernizată și transformată a fostei școli primare de pe strada 401 (cunoscută ca Școala Zagoni).
Dacă veni vorba de școli, preșcolarii și elevii din satul Turnu au parte, din toamna anului trecut, de cele mai bune condiții, în urma eficientizării energetice, prin PNRR, în cadrul unui proiect de 2,4 milioane de lei, care prevede şi instalarea de staţii de încărcare pentru maşini electrice.
Continuă reconstrucția celei mai solicitate grădinițe din Pecica, P.P. 1, aflată vizavi de Piața Regele Mihai I, din centrul orașului, mare parte din finanțarea de 5,8 milioane de lei fiind asigurată de Administrația Fondului de Mediu și a început construcția, de la zero, a unei noi creșe, cu 7 grupe, prin PNRR, o investiție de 16,6 milioane de lei.
Suntem în etapa finală a proiectului de încălzire cu apă geotermală a 13 clădiri publice din centrul orașului și continuă lucrările de amenajare a lacului termal. O nouă componentă a zonei de turism și agrement. Tot legat de valorificarea zăcământului natural, am finalizat proiectul mult-așteptatului ștrand termal. Fiind stațiune turistică de interes local, suntem eligibili pentru finanțare în domeniu și așteptăm deschiderea liniilor de finanțare, în cursul acestui an, pentru a putea începe lucrările.
J.A.: Ștrandul este un vechi vis al pecicanilor, dar la fel de importante sunt și utilitățile. Ce ne puteți spune despre gradul de acoperire al străzilor?
P.A.: Sigur, gradul de dezvoltare al unei localități se reflectă în rețelele de utilități. La Pecica, avem rețea de gaze naturale pe toate străzile, rețea de apă în proporție de 90% și de canalizare în proporție de 80%. Avem un proiect care prevede extinderea lor pe străzile unde lipsesc, care sperăm să fie finanțat prin PNRR sau dintr-o altă linie de finanțare înlocuitoare, la fel ca și introducerea acestora în satul Turnu.
Ceea ce vă pot spune cu siguranță este că începem lucrările de introducerea a rețelei de gaze naturale în Sederhat, prin Programul Național de Investiții „Anghel Saligny”, ceea ce va contribui semnificativ la creșterea gradului de confort al locuitorilor satului aparținător.
De asemenea, avem confirmarea că va demara introducerea rețelei de apă și a celei de canalizare menajeră în satul Sederhat, pentru că deja am semnat contractul de finanțare cu Agenția Fondului de Mediu. Satul aflat la jumătatea drumului dintre Pecica și Arad este în creștere și sunt sigur că se va dezvolta în urma acestor investiții.
La Pecica vom moderniza iluminatul public pe străzile care nu au putut fi cuprinse în proiectul precedent.
J.A.: Ați anunțat că veți îmbunătăți mai multe parcuri din oraș.
P.A.: Așa este, proiectul de regenerare urbană prevede refacerea parcului din centrul orașului, cu mobilier urban nou, cum ar fi mese de șah și aparate de fitness în aer liber, precum și al parcului de pe strada 401, amenajarea spațiului verde din jurul Teatrului de Vară și modernizarea celui din vecinătatea sălii mari de sport, unde în toamnă au și început lucrările.
Un alt proiect important în zona de mediu este finalizarea Centrului de Colectare cu aport voluntar, la fosta unitate militară de la capătul Drumului Bătănii. Aici cetățenii vor putea preda, în mod gratuit, acele tipuri de deșeuri pe care operatorul de salubritate nu le ridică (deșeuri periculoase, textile, electrice, sticle, metalice, obiecte de uz casnic, moloz etc.).
La finalul anului am recepționat și așa-numitele insule ecologice, realizate prin PNRR. Noul sistem de colectare selectivă a deșeurilor este format din 5 module închise pentru plastic/metal, hârtie/carton, sticlă, deșeuri biodegradabile, respectiv cele reziduale, deschise cu cardul sau/și cu telefonul mobil de către locuitorii blocurilor din zonele IRIL și Juncanu.
Principalele avantaje ale insulelor ecologice vor fi: împiedicarea pătrunderii neautorizate, reducerea mirosului, reducerea contaminării deșeurilor reciclabile, golirea eficientă de către operatorul de salubritate, modulele fiind dotate cu senzori de umplere.
O altă veste bună: în acest an implementăm proiectul de mobilitate urbană, în valoare de 26,3 milioane de lei, prin cumpărăm două autobuze electrice pentru transportul local în oraş şi satele aparţinătoare şi amenajăm 24 de staţii de autobuz moderne, precum şi 13 treceri de pietoni iluminate inteligent, cu senzori.
Aș mai aminti modernizarea zonei de blocuri de la IRIL, de lângă magazinul Lidl, care va primi un aspect nou.
helmut 
Ion 
