Am ales perioada de după 1918, deoarece odată cu intrarea acestor teritorii în componența României, majoritatea comunelor și orașelor au avut parte de schimbări de denumire. Astfel, am încercat să aflăm care au fost schimbările făcute după Marea Unire din 1918, unele cunoscute, altele mai puțin știute.

Începem cu Avram Iancu, satul aflat în comuna Vârfurile, care până în anul 1926 s-a numit Aciuva – o românizare a denumirii maghiare de Ácsva. Tot prin 1925-26, satul Vârfurile s-a numit și el altfel: Ciuci – tot o românizare a vechii denumiri maghiare, Halmágycsúcs („vârful Hălmagiului”). În aceeași perioadă s-a schimbat și denumirea satului Iratoșu Mic – actualmente comuna Dorobanți, la acea vreme sat aparținător de Curtici. Grăniceriul a avut și el parte de o schimbare de nume în perioada interbelică, trecând de la vechiul „Otlaca”, nume încă folosit de multă lume. Localitatea Turnu a trecut la rândul său printr-o redenumire în 1926, până atunci numindu-se Tornea. Un alt caz de schimbare de nume a fost înregistrat în acel an în comuna Mișca, unde satul Zerindu Mic a fost redenumit „Luntreni”. Totuși, ulterior s-a revenit la denumirea de Zerindu Mic, pe care o poartă și azi.

Perioada comunistă

După 1944, alte schimbări au avut loc. Satul Cherechiu, aparținând de – la vremea aceea comuna – Sântana, a fost redenumit în „Caporal Alexa”, denumire dată în memoria caporalului Ion Alexe, împușcat pe drumul dintre Pâncota și Cherechiu, în 1919. Cu toate că a trecut mai bine de jumătate de secol de la schimbarea denumirii, mulți dintre locuitori fac referire la sat ca fiind „Cherechiu”. Tot în anii 1940 s-a schimbat și denumirea localității „Wisenhaid”, actualmente Tisa Nouă.

Două decenii mai târziu, în a doua parte a anilor 1960, a venit o nouă rundă de redenumiri la nivel național. În Arad au fost redenumite comunele Mocirla și Tranau. Mocirla a devenit Lunca Teuzului, iar în anul 2002 s-a redenumit în Vasile Goldiș (comuna Beliu), în timp ce Tranau a devenit Aluniș, denumire pe care încă o poartă.

Schimbări nedatate

Alte schimbări de denumiri ale căror ani de realizare sunt incerți sunt în cazurile localităților Fântânele (care și după 1918 a purtat denumirea germană de Engelsbrunn), Vladimirescu (fostă Glogovăț), Mocioni – astăzi Nicolae Bălcecu (fostă Govoșdia), Groșeni (fostă Groși), Horia (fostă Pănatul Nou), Brazii (fostă Satu Rău), Frumușeni (fostă Sărdini), Vânători (fostă Vădas), Olari (fostă Vărșandul Nou) sau Zădăreni (fostă Zădărlac – românizare a denumirii germane de Saderlach).

Numele oraşelor

Și orașele județului au trecut prin schimbări de denumiri după 1918. Trei exemple sunt Curticiul, Pecica și Sântana. Pecica a fost împărțită în două localități – Pecica Românească și Pecica Ungurească, redenumite în Pecica Veche, respectiv Rovine. Ulterior, acestea au fost comasate, devenind comuna și, ulterior, orașul Pecica. La Sântana a fost vorba de o „stilizare” a traducerii în română a denumirii germane de Sanktanna. Până în perioada comunistă, comuna devenită ulterior oraș a purtat denumirea de Sfânta Ana, transformându-se apoi în Sântana.

Oraşul Decebal

O poveste mai puțin cunoscută este cea a denumirii purtate de orașul arădean Curtici. În perioada interbelică, între anii 1920 și 1940, orașul a purtat denumirea de Decebal, denumire dată de autoritățile române instalate după Marea Unire. După aproximativ două decenii în care a purtat numele regelui Daciei, orașul arădean a revenit la o românizare a numelui maghiar de dinainte de 1918, Kürtös – Curtici.

Alte localități

Acestea sunt doar câteva localități despre care am găsit astfel de date, cu ajutorul Enciclopediei libere Wikipedia și al monografiilor publicate pe site-ul Bibliotecii Județene „Alexandru D. Xenopol”. În cazul în care cunoașteți alte astfel de situații, sau unele dintre cele prezentate conțin erori sau necesită completări, așteptăm mesajele dumneavoastră pe adresa de email eugen.rogojan@informmedia.ro.