„Am scris cartea de faţă cu sentimentul că nu e vorba despre o singură eroină, ci despre patru. După fiecare încercare de sinucidere, Virginia Woolf a devenit o altă fiinţă. Deşi condiţiile exterioare ale vieţii nu s-au schimbat radical, perspectiva intimă asupra existenţei o făcea de nerecunoscut. Aproape insesizabil, a devenit o persoană diferită. E vorba de o metamorfoză calitativă, de o alterare stranie a felului de a fi în lume. Trei dintre tentative au fost eşecuri şi abia a patra, când scriitoarea împlinise cincizeci şi nouă de ani, a dus la finalul pe care-l preconizase încă de la o vârstă fragedă. Se poate, aşadar, vorbi de un parcurs suicidar de aproape patru decenii, trăit în patru secvenţe identitare distincte. Ceea ce le-a unit a fost ideea morţii, care a lucit mereu în penumbra vieţii cotidiene, uneori cu intensităţi isterice, alteori abia pâlpâind.

În paginile ei, tentativele de sinucidere n-au lăsat urme propriu-zise, deşi există numeroase referinţe la decizia de autosuprimare. Ele nu au de-a face direct cu boala, cu momentele de acutizare a acesteia, ci cu o teamă constantă, care s-a instalat ulterior, în perioadele de relativă robusteţe fizică şi psihică. După recâştigarea echilibrului, reapărea teroarea că se va îmbolnăvi şi că nu va putea face faţă torturilor morale prin care ştia că va trebui să treacă iar şi iar”, spune autorul.

Născut la Arad pe 1 ianuarie 1954, Mircea Mihăeș este profesor emerit al Universităţii de Vest din Timişoara. Între 2005 şi 2012 a fost vicepreşedinte al Institutului Cultural Român. Redactor-şef al revistei Orizont. Volume publicate: De veghe în oglindă (1989), Cartea eşecurilor. Eseu despre rescriere (1990), Femeia în roşu (1990, în colaborare cu Adriana Babeţi şi Mircea Nedelciu), Cărţile crude. Jurnalul intim şi sinuciderea (1995), Victorian Fiction (1998), Masca de fiere (2000), Atlanticul imaginar (2002), Scutul lui Perseu (2003), Viaţa, patimile şi cântecele lui Leonard Cohen (2005), Metafizica detectivului Marlowe (2008, tradus în Statele Unite în 2014), Despre doliu. Un an din viaţa lui Leon W. (2009), Ultimul Judt (2011), Ce rămâne. William Faulkner şi misterele ţinutului Yoknapatawpha (2012), Istoria lui Corto Maltese, pirat, anarhist şi visător (2014), Ulysses, 732. Romanul romanului (2016), Şapte zile, plus una. Mircea Mihăieş în dialog cu Ilie Stepan (2018), O noapte cu Molly Bloom. Romanul unei femei (2019), Finnegans Wake, 628. Romanul întunericului (2021), A doua viaţă a lui Corto Maltese (2024). A publicat şase volume în colaborare cu Vladimir Tismăneanu. A primit de zece ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România, inclusiv Premiul Naţional. Laureat al Premiului „Titu Maiorescu” al Academiei Române. I s-a acordat titlul de Chevalier de l’Ordre des Arts et des Lettres.