Modalități de a gestiona și depăși anorexia

Deficitul de greutate nu este doar un subiect de estetică, ci exercită influență și asupra sănătății, prezentând un factor de risc crescut în dezvoltarea unor boli (infertilitate, diabet zaharat tip 1, anemie, osteoporoză, afecțiuni ale sistemului imunitar, diverse tulburări de alimentație, etc.).

Deficitul de greutate poate fi rezultatul unor dezechilibre chimice, care indică carența unor nutrienți, în special a zincului, și se poate instala după anumite probleme de sănătate, în urma cărora este afectată absorbția unor nutrienți, dar și scăderea apetitului în urma unor tratamente medicamentoase. De asemenea, subponderabilitatea poate avea unele componente psihice importante, precum depresia și anxietatea, care pot conduce la pierderea în exces a greutății corporale.

Persoanele subponderale prezintă un metabolism bazal ridicat. În tulburările metabolice se răstoarnă echilibrul energetic al organismului, dintre energia acumulată prin ingerarea alimentelor și energia consumată prin diferite moduri (susținerea funcțiilor vitale, efort depus, etc). Această tulburare pare să fie aparent ușor de rezolvat prin adoptarea unei diete hipercalorice și prin schimbarea stilului de viață. Totuși pe lângă faptul că dieta hipercalorică trebuie să fie selectată cu grijă, prin evitarea alimentelor rafinate, componenta psihică a subponderabilității poate fi mai greu de depășit, astfel deși pare straniu, luarea în greutate este un obiectiv mai greu de atins, decât cea de pierdere din greutate.

Simptomele subponderabilității sunt foarte evidente prin deficitul de greutate corporală: subponderabilitate: indice de masă corporală (IMC) situat sub 18.50 reprezintă un deficit de ponderabilitate; normaponderabilitate: IMC 18.50 – 24.99, poate reprezenta un deficit de ponderabilitate, la o greutate aflată sub greutatea ideală.

Factori favorizanți sunt obiceiurile alimentare (mese incomplete, consum insuficient și/sau neadecvat de alimente), lipsa de odihnă, insomniile, stresul, activitatea fizică crescută, malabsorbția unor nutrienți, diverse probleme de sănătate.

Gestionarea
Deficitul de greutate se poate gestiona prin diete, regimuri alimentare adecvate, prin controlul balanței energetice și a alimentelor ingerate. Curele, regimurile alimentare, dietele nepotrivite pot fi la fel de nocive asupra sănătății, cât subponderabilitatea în sine. Astfel, curele de acumulare în greutate ar trebui inițiate doar pe baza unor indicații potrivite, care să aibă în vedere: necesarul energetic personal (în funcție de vârstă, sex, înălțime, activitate fizică), necesarul individual de nutrienți (în funcție de patologiile asociate), preferințele alimentare individuale, programul zilnic personal.

Anorexia
Anorexia este este o tulburare nutrițională psihică, nervoasă, caracterizată prin refuzul de a mânca.
Simptomele anorexiei sunt înfometare, teamă intensă de a nu se îngrășa, hiperactivitate, obsesie de a face exerciții fizice, sentimente negative față de aspectul fizic, sentimente de rușine, probleme legate de diferite substanțe (alcool, droguri).
Tratamentul subponderabilității prin alimentație cuprinde nu doar obținerea greutății dorite (recomandate în funcție de vârstă, sex, înălțime), ci și menținerea acesteia pe termen lung. Iar acesta presupune un efort din partea persoanei în cauză, de la însușirea unor noi obiceiuri alimentare până la schimbările adecvate în ceea ce privește stilul de viață.

Scăderea în greutate poate fi un semn al altei afecțiuni, nu doar de anorexie nervoasă.

Alimente recomandate se specialiști în tratamentul anorexiei sunt carne de calitate: porc (în special mușchiuleț și cotlet), pui și curcan, vită, pește, șuncă; grăsime: în special uleiuri presate la rece; lactate: iaurt, sana, kefir, brânzeturi, telemea, lapte (ocazional); ouă: preparate cu o cantitate de ulei redusă; pâine: în special integrală sau de secară; cereale: orez, mei, hrișcă, quinoa, germeni de grâu, fulgi de orz, ovăz; legume: consum de orice legume, cartofi (dacă nu există alte boli care impun unele restricții); leguminoase: împărțite echilibrat în dietă; fructe proaspete: consum de 1-2 porții pe zi, preponderent până în amiază; oleaginoase: crude, cu restricții cantitative; îndulcitori: zahăr de ștevie, miere; ceaiuri (preferabil îndulcite cu miere sau sirop de arțar): rădăcină de ghimbir, mentă, păpădie, trifoi roșu.

Alimente de evitat: carnea grasă: porc (clisă, jumări, untură și în general mezelurile); alimentele rafinate (zahăr, făină albă, etc.); dulciurile (ciocolata, bomboanele, prăjiturile îndulcite cu zahăr, dulciurile dietetice, etc); alimente procesate (pâinea albă, patiseriile, fast food, etc.).

Recomandări de stil de viață: mese regulate (3 mese principale + 2 gustări), consum ridicat de fibre alimentare, servirea meselor în liniște, fără alte activități (citit, TV, telefon, etc), consumul adecvat de lichide (apă plată, ceaiuri, supe, sucuri proaspăt stoarse), regim alimentar echilibrat din punct de vedere energetic și nutrițional, selectarea minuțioasă a alimentelor, folosirea unor tehnologii adecvate în prepararea alimentelor, servirea meselor din farfurii mari (oferă senzația de puțin).

De evitat: consumul de alimente între mese (în afară de cele 2 gustări stabilite), consumul de lichide înainte de masă, consumul supelor înainte de felul 2, alimentele prăjite, consumul de alcool și de droguri.

Pe lângă sfaturile nutriționale ar putea fi de folos și consilierea psihologică. Atenție! O scădere bruscă în greutate poate indica prezența unor probleme de sănătate, astfel în aceste situații este recomandat un consult medical! Acest articol are scop de orientare și nu poate înlocui o consultație la specialist. În cazul în care întâmpinați diverse semne, simptome, apelați la un specialist în domeniul medical. De asemenea aceste recomandări nu înlocuiesc medicația prescrisă de medicul dumneavoastră.