ARAD. Masterplanul de gestionare a deşeurilor, implementat la nivelul întregului judeţ, merge din rău în mai rău. Cu toate relele lor, putem spune că cei de la Retim sunt singurii care, într-o oarecare măsură, îşi fac treaba. După ce Grup Salubritate Urbană a renunţat la contractul de colectare pentru zonele 2 şi 4 ale judeţului, aruncând zeci de localităţi în situaţie de urgenţă, acelaşi lucru îl face acum şi firma Activ Salubritate, cea care a câştigat licitaţia pentru colectarea deşeurilor din zonele 3 şi 5 ale judeţului nostru. Primarii din comunele şi oraşele aflate în aceste zone spun că, de câteva luni, colectarea se desfăşoară groaznic, oamenii fiind lăsaţi cu gunoaiele în gospodării săptămâni la rând. Ajunşi în situaţia în care nu îşi mai pot onora contractul, cei de la Activ au anunţat că renunţă la angajament. Şi, acestea fiind spuse, au lăsat „în aer” gunoiul din 27 de comune şi două oraşe. Ce urmează acum? O perioadă groaznică, în care oraşele şi comunele riscă să devină veritabile focare de infecţie.

Asemeni situaţiei din zonele 2 şi 4, şi aici vor fi urmaţi, cel mai probabil, nişte paşi procedurali. Mai precis, oamenii vor fi lăsaţi cu gunoaiele în case până când, în cadrul Comitetului Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, va fi declarată starea de urgenţă.

În urma acestei măsuri, primăriile vor putea lansa propriile licitaţii pentru colectarea şi transportul deşeurilor. Din fericire, să spunem aşa, aceste licitaţii vor fi realizate „în situaţie de urgenţă”, fapt ce se traduce prin timpi mai scurţi de aşteptare. Abia după semnarea unor contracte cu alte firme de salubritate, oamenii vor putea scăpa de gunoaie.

Alte preţuri

Dar şi aceste noi contracte vin cu unele neajunsuri. Dacă, în cadrul masterplanului, tarifele pentru colectarea şi transportul deşeurilor erau stabilite clar, iar oamenii plăteau taxe destul de mici, acum, cel mai probabil, vom vorbi de tarife mai mari de trei sau patru ori decât cele achitate până acum. Tarifele care vor fi plătite tot de către arădeni. Asta deşi unii dintre ei au achitat deja taxele către Activ Salubritate.

În colaps?

Masterplanul de gestionare a deşeurilor la nivelul întregului judeţ a fost demarat încă din 2010, fiind implementat cu fonduri europene nerambursabile. Numai că, ceea ce trebuia să fie un proiect în sprijinul arădenilor, a devenit un adevărat fiasco. Primii care au intrat „în pâine” au fost cei de la Retim, în primăvara anului 2018. Dar slaba pregătire a societăţii a făcut ca municipiul Arad şi celelalte oraşe şi comune cuprinse în zona 1 a judeţului să fie îngropate în gunoaie luni de zile. Într-un final, Retim s-a „redresat” şi a reuşit să colecteze deşeurile în ritm constant. Numai că nu o face „ca la carte”. Teoretic, arădenii ar trebui să selecteze deşeurile, iar cele reciclabile să fie depozitate separat, în containerele adecvate. Chiar dacă fac acest lucru, angajaţii Retim încarcă toate containerele la grămadă, aşa că efortul arădenilor este zadarnic.

Mai departe, la câteva luni distanţă de la intrarea Retim în Arad, oraşele şi judeţele din zonele 2 şi 4 s-au trezit cu firma GSU, care trebuia să colecteze deşeurile, iar cele din zonele 3 şi 5 cu Activ Salubritate. În ceea ce priveşte GSU, firma nu şi-a făcut treaba şi nu a respectat contractul niciodată. Totuşi, reprezentanţii ADI Deşeuri au „închis ochii” la toate neregulile, iar arădenii au rămas şi cu banii luaţi, şi cu gunoiul în case. A fost nevoie de o revoltă generală a primarilor din zonele 2 şi 4 pentru ca şefii de la ADI Deşeuri să „mişte un deget” şi să înceapă să îi someze pe cei de la GSU. Într-un final, firma şi-a încasat banii daţi de arădeni şi a fugit, lăsându-i pe oameni cu ochii în soare.

În perioada în care GSU îşi bătea joc de arădenii din zonele 2 şi 4, pe zonele 3 şi 5 intra în acţiune Activ Salubritate. Firma şi-a făcut treaba decent o perioadă, dar apoi a acuzat tot mai mult lipsa fondurilor, iar, în final, a ajuns în situaţia în care a fost şi GSU: nu mai colecta gunoaiele. Drept urmare, s-a decis rezilierea contractului.

Un proiect UE ratat?

Din păcate, acest masterplan care a „înghiţit” peste 30 de milioane de euro s-a dovedit un rateu total. Cu excepţia zonei 1, proiectul se îndreaptă cu paşi repezi spre colaps. Numai că, dacă nu va reuşi să îl „ţine în viaţă”, măcar artificial, Consiliul Judeţean Arad riscă să plătească înapoi Uniunii Europene banii băgaţi în acest proiect. Drept urmare, cu bune (puţine), cu rele (multe), masterplanul merge mai departe. Până când, rămâne de văzut.