Discuţie cu Nicolae Ioţcu despre infrastructura rutieră a judeţului şi problemele ei.
JA. Credeţi că s-a schimbat ceva, cu adevărat, în ultimii trei ani, în infrastructura judeţului, în modul în care circulăm pe drumurile din Arad?
Nicolae Ioţcu: S-a schimbat calitatea drumurilor şi am ţinut la acest lucru pentru că ştiu că există o dorinţă foarte mare a cetăţenilor judeţului de a avea o infrastructură bună, de calitate. Cred că s-au făcut câteva lucruri importante, chiar dacă nu tot ceea ce trebuia să se facă, s-a făcut. E destul să amintim că am reuşit să asfaltăm câteva tronsoane de drum care erau de pământ sau pietruite: mă refer la Şeitin – Nădlac, la faptul că a început asfaltarea de la Pereg spre Nădlac, la zona drumului judeţean care merge la Petriş spre Roşia, la faptul că suntem în reabilitare cu drumul înspre Curtici etc. În momentul de faţă, la fel, suntem în licitaţie cu două drumuri: reabilitarea spre Iratoşu şi modernizarea drumului Sânmartin – Grăniceri. Sunt doar câteva din lucrurile care s-au făcut în interiorul judeţului. Totul, cu menţiunea că, în această perioadă şi în perioada imediat următoare, inaugurăm şi drumul care leagă Juliţa de Mădrigeşti şi, totodată, suntem într-o procedură de achiziţie cu modernizarea Podgoriei. Asta pe lângă multe tronsoane de drum care au suferit reabilitări. Şi mai trebuie menţionat aici că ne-am aplecat şi asupra infrastructurii mari, reuşind să reabilităm podul de la Săvârşin, să construim un pod nou la Bocsig şi să începem construcţia unui pod peste Mureş în zona Pecica.
Sună impunător dar trebuie să recunoaştem că diferenţa dintre România şi Occident se vede şi se simte cel mai tare la ţară, în comune, pe drumurile de acolo. Cât de mult mai avem până să putem să facem cât de cât comparaţia cu satele şi comunele din Occident?
IOŢCU: Cred că mai avem. Nu aş vrea să facă o estimare în ani pentru că totul depinde de fonduri, dar gândiţi-vă că în judeţul Arad nu s-au mai construit poduri în perioada post decembristă decât acel pod la Lipova, început înainte şi care era strict necesar. Nu s-a mers pe această cale. Eu, însă, nu cred că putem dezvolta zone ale judeţului fără a asigura, pe cea mai scurtă distanţă, traversarea principalelor ape care străbat judeţul. Avem, de pildă, podul de la Conop, care chiar dacă este un pod de dimensiuni reduse, asigură pentru prima dată trecerea de al Conop în partea de sud a Mureşului fără a mai apela la barcă. Sigur că ne mai trebuie multe astfel de lucruri făcute şi sigur că totul depinde de resurse. Noi, însă, am moştenit ce am moştenit (deşi nu îmi place să insist pe greaua moştenire): judeţul Arad, la preluarea mandatului meu, avea 81% din cei peste 1.100 de kilometri de drum judeţean cu sarcina de serviciu depăşită, ceea ce înseamnă că ar fi trebuit refăcuţi în totalitate. Este, însă, foarte greu să refaci în trei ani ceea ce nu s-a făcut în foarte mulţi ani. Şi mai trebuie şi mulţi bani.
Înţeleg că mai totul este o chestiune de fonduri, căci altfel am putea şi noi, ca şi japonezii, să refacem o autostradă în 13 zile. Ce ne lipseşte sunt banii. De unde să îi luăm?
IOŢCU: Banii sunt luaţi din mai multe surse. Sunt banii bugetului judeţean, un buget mic, pentru că în general consiliile judeţene din România nu au avut niciodată fonduri foarte mari (contează, însă, şi cum gestionezi aceste fonduri). De la preluarea mandatului, am făcut în aşa fel încât majoritatea banilor să meargă spre investiţii şi dacă se poate marea majoritate să meargă pe investiţii în infrastructura rutieră, mutând din alte zone, care au nevoie de finanţare, dar care pot fi duse şi cu finanţări mai mici, fără a fi afectate zonele în care au impact.
Există şi multe critici venite din partea Opoziţiei legate de modul în care sunt executate lucrările, pe bani mulţi, lucrări de proastă calitate…
IOŢCU:Cred că rolul opoziţiei este să critice. Nu contest că s-ar putea ca pe unele tronsoane, pentru că sunt zeci de lucrări care se efectuează, în urma licitaţiilor (care sunt electronice iar calculatorul dă câştigătorul), să câştige şi câte o firmă care nu îşi îndeplineşte întotdeauna obligaţiile şi nu execută lucrări de cea mai bună calitate. Şi sigur astea le vezi la final. Unele le reglezi pe parcurs, altele le vezi doar la final. Chiar şi atunci există proceduri legale (le iei garanţia, îi pui să repare etc.) şi noi le-am aplicat. Sunt însă chestiuni inerente.
Eu spun că în România ar trebui să existe un alt mod de a vedea firmele care lucrează. Este şi o practică în unele ţări din Occident să certifice anumite firme care pot lucra: doar cele care au o anumită practică ca subantreprenori şi care au adunat un anumit nivel de lucrări, doar acelora li se permite să participe la licitaţie şi să preia efectiv. Accesibilitatea unor firme care se înfiinţează astăzi şi peste câteva luni participă la licitaţie perfect legal nu asigură garanţia de lucrări foarte bune.
Revenind la bani, aceştia nu ar trebui să fie o problemă. Avem la dispoziţie fonduri europene. Rămâne numai să vedem cât atragem din ele. Cât luăm noi ca judeţ.
IOŢCU: Ca judeţ am luat trei proiecte mari. Atât a fost. Singurul loc de unde am putut lua bani pentru infrastructura rutieră a fost Planul Operaţional Regional şi am luat tot ce s-a putut. Program pe care noi l-am folosit deplin, pentru că de aici s-a realizat centura de sud a Ineului, de aici suntem în faza finală cu proiectul Juliţa- Mădrigeşti, dar şi în faza de achiziţie publică cu drumul vinului. Acestea au fost fondurile pe care le-am putut atrage: le-am preluat, am reuşit să le câştigăm pe toate şi suntem în faza de implementare a lor.
Şi s-a terminat cu banii europeni…
IOŢCU: Noi am epuizat tot ceea ce era pe 2013. Cam atât a fost ceea ce putea realiza CJA. Mai putem participa doar cu proiecte foarte mici, cu care suntem deja în faza de a semna contractele de finanţare, urmând să le implementăm în următorul an. Apoi, putem spune că am epuizat din punct de vedere al banilor europeni tot ceea ce se putea lua.
Ce urmează?
IOŢCU: Împrumuturile rambursabile. CJA a împrumutat şapte milioane de euro, care vor merge pe drumuri. În semestrul doi vom face licitaţiile pe diferite tronsoane de drum, care vor beneficia atât de finanţare de la bugetul propriu, cât şi de finanţare din acest împrumut. Acum, desigur, există şi cea mai importantă sursă, pe care nu noi o gestionăm, dar bucuria mea este că am reuşit să sprijinim administraţiile publice locale (care au solicitat) să depună proiecte pentru Programul Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii (PNDI). Aici, Consiliul Judeţean este beneficiarul a două mari proiecte şi anume: modernizarea drumului Arad – Seleuş şi a celuilalt drum judeţean, prin Felnac spre Secusigiu. Conform datelor de la Ministerul Dezvoltării, în 22 iunie vom avea câştigătorii licitaţiei. Dar, alături de cele două drumuri judeţene, avem foarte multe străzi interioare, drumuri comunale, proiecte depuse de administraţiile locale şi care toate au fost acceptate de minister. Şi toate intră în lucru.
Spre Moneasa
Mai multe despre drumul de suflet care ar mai putea salva poate turismul judeţean, Arad – Moneasa: „Plecând de la ce tocmai am spus – de la reabilitarea drumului de la Arad la Seleuş şi legând de faptul că Seleuş – Ineu a fost reabilitat iar drumul naţional care pleacă din Ineu spre Moneasa este reabilitat, noi urmând în semestrul doi să refacem drumul din Buteni spre Moneasa, putem spune că acest drum este în totalitate cu sursă de finanţare. Anul viitor va fi integral reabilitat”.
Citiți principiile noastre de moderare aici!