Cei doi membri ai Consiliului Superior al Magistraturii s-au aflat marți și miercuri la Tribunalul Arad pentru a populariza „Ghidul de bune practici privind relația sistemului judiciar cu celelalte profesii juridice, în special avocați”. În fapt, acest ghid este parte a unui proiect denumit TAEJ – Transparență, Accesibilitate și Educație Juridică prin îmbunătățirea comunicării publice la nivelul sistemului judiciar, în cadrul căruia au mai fost elaborate două ghiduri: cel privind relațiile cu mass media și un altul, un îndrumar cu privire la activitatea judecătorilor și procurorilor în spațiul social media, platformele online, managerul acestui proiect fiind judecătorul Evelina Oprina.

„Acest ghid este foarte bine privit pentru că el este de fapt despre comunicarea dintre judecători, procurori, avocați, executorii judecătorești și celelalte profesii juridice. Ne propunem să normalizăm relațiile dintre judecători, procurori și avocați în special, pentru că în ultimii ani acestea nu au funcționat, raporturile dintre noi, raporturile dintre profesioniștii dreptului nu au funcționat foarte bine. Noi ne propunem prin aceste reguli pe care le stabilim aici, practic, să îmbunătățim comunicarea dintre noi înspre beneficiul cetățenilor. Workshopurile pe care le desfășurăm, inclusiv cel de marți de la Arad, a adunat la un loc toate profesiile juridice: judecători, procurori, avocați, executori, notari, practicieni în insolvență, și, cu toții, la un loc, am început să diseminăm aceste prevederi. Acest ghid este asumat de plenul Consiliului Superior al Magistraturii, de Uniunea Națională a Barourilor din România și de Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești. Ne propunem, toate profesiile juridice implicate, să facem în așa fel încât relația de colaborare instituțională, dar și extrainstituțională să funcționeze cât mai bine pentru că cetățenii au nevoie și noi ne dorim să creștem nivelul încrederii cetățenilor în sistemul judiciar. Ştim la ce cote se află în prezent, iar aceştia sunt mici pași pe care CSM începe să-i facă în acest sens”, a declarat Evelina Oprina, membru CSM.

Problemă de comunicare

De asemenea, și judecătorul Gabriela Baltag a atras atenția asupra faptului că „sistemul judiciar are o problemă de comunicare în interiorul său, o comunicare între noi, între noi și procurori, între noi și avocați, între noi și ceilalți. Scopul nostru este să avem un act de justiție coerent, suntem aici pentru a servi cetățeanul pentru că ceea ce facem este un act de justiție, un serviciu public și el trebuie să vină din partea unei categorii profesionale care nu are conflicte, care comunică, care se exprimă corespunzător. Aceasta este dorința noastră”. De menționat este faptul că ghidul promovat de cei doi judecători are o desfășurare națională, existând 42 de workshopuri în cadrul cărora se organizează întâlniri ale membrilor CSM cu celelalte profesii juridice pentru a dezbate conținutul ghidului.

Îndrumar pentru rețelele de socializare

Cei doi membri ai CSM au discutat despre necesitatea ca bugetul instanțelor – multe aflate în dificultăți financiare – să treacă în subordinea CSM, acesta aparținând în momentul de fața Ministerului Justiției, și despre faptul că justiția trebuie să-și recapete umanitatea.

Dincolo de toate acestea, atenția ne-a fost atrasă de îndrumarul întocmit de CSM cu privire la comportamentul magistraților în mediul online, pe platformele de socializare. Cei doi membri ai CSM au pus accentul pe faptul că acest îndrumar nu are rolul de a îngrădi libertatea de exprimare a magistraților, ci de a atrage atenția, după ce s-a observat o etalare exagerată a vieții private a magistraților pe rețelele de socializare și asupra consecințelor acestor expuneri.

„Prin acest îndrumar nu vrem să îngrădim libertatea de exprimare a niciunui judecător sau procuror, însă am constatat, cel puțin de când suntem noi în Consiliul Superior al Magistraturii, unele manifestări exagerate din partea colegilor noștri, pornind de la expunerea vieții personale pe paginile de Facebook și alte platforme de acest gen, care nu sunt tocmai deontologice, până la manifestări la limita, să spun așa, a unei activități politice cu care judecătorii și procurorii nu au voie să interfereze. Nu cred că un judecător trebuie să aprecieze o postare cu conotație politică în interiorul ei. Nu dau exemple acum, noi fiind investite și cu acțiuni în disciplinar și deontologic nu vrem să intrăm pe zona aceasta, însă am constatat că avem o problemă. Dacă eu astăzi mă exprim pe Facebook într-un fel anume cu privire la o prevedere anume, și nu vorbesc despre mine sau colega mea, vorbesc despre un judecător de scaun care astăzi poate exprima o părere despre o problemă legală și mâine este învestit cu un dosar în care are de rezolvat o problemă pe care respectiva dispoziție legală o ridică, ne punem problema dacă nu cumva astfel de situații interferează cu imparțialitatea pe care judecătorul trebuie să o manifeste în actul de justiție. Am avut astfel de cazuri. Am avut cazuri în care s-au formulat de către părți cereri de recuzare a judecătorilor pentru manifestările publice pe care le-au avut în spațiul social media, unele s-au admis, altele s-au respins, dar iată că actul de justiție a fost un pic influențat, bulversat pe alocuri de aceste atitudini ale magistraților”, a explicat judecătorul Evelina Oprina.

Magistrații care nu înțeleg să țină seama de acest îndrumar riscă să ajungă în atenția Inspecției Judiciare, iar mai apoi a Consiliului Superior al Magistraturii. De asemenea, pe rolul Inspecției Judiciare sunt astfel de cazuri, în care magistrații au înțeles să se manifeste în neconcordanță cu statutul lor pe rețelele de socializare.